Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Cine va fi presedinte?

Saptamana trecuta ministrul Tabara a prezentat Bilantul de activitate al MADR pe anul 2010. Actiunea se inscrie in progresul pe care institutia il face in directia informatiilor publice generale. La o privire sumara, Tabara are o comunicare publica mai buna decat oricare din ultimii patru ministri ai agriculturii. Chiar daca nu este perceput ca facand parte din prima linie a PDL, ministrul acumuleaza un capital politic ce cu siguranta va conta in orice evaluare.

Cu toate reducerile de personal si salarii, imaginea ministerului nu este proasta. Chiar daca se percep de la distanta anumite dezechilibre in distribuirea responsabilitatilor, si anumite disfunctionalitati in efortul de crestere a randamentului de echipa, consider ca toti factorii de conducere din MADR isi aduc aportul la aceasta imagine. Voi incerca sa analizez care pot fi (o parte din) factorii care o intretin si mai ales ce sanse are sa se consolideze, in perspectiva viitoarelor alegeri.

MADR, ca orice institutie publica, desfasoara doua categorii mari de activitati pe care le voi denumi generic activitati curente si investitii structuri publice. Activitatea curenta (in sensul abordat aici) cuprinde gestionarea activitatilor curente din agricultura si in cea mai mare parte se rezuma la gestionarea bugetului agriculturii si a fondurilor europene aferente. Aceste activitati, cel putin din septembrie 2010 si pana-n prezent, au cunoscut o perceptibila imbunatatire. Avansul vizand anul 2010, acordat pe unitatea de suprafata (208.437.188 euro), si achitarea integrala a SAPS+PNDC1 cel mai tarziu in trimestrul I/2011 reprezinta o performanta cu care nu ne-am mai intalnit! De asemenea, sunt lichidate restantele pentru drepturile crescatorilor de animale (caprine/ovine, bovine). A fost fluidizat fluxul pe filierele PNADR marindu-se capacitatea de acordare a garantiilor la credite si exista o preocupare (?) pentru eliminarea suspiciunilor privind nivelul de “curatenie” al mecanismelor de calificare a proiectelor. Evident, perceptia eficientizarii activitatilor autoritatilor publice din agricultura se datoreste elementelor prezentate in prima parte a materialului, dar (cred eu) si a suportului financiar care a fost suplimentat la sfarsitul lui 2010, ofera un buget majorat pe 2011, existand certitudini pentru un buget si mai consistent in 2012.

Indiferent cum va merge economia in 2011, bugetul agriculturii va fi suplimentat (special pentru sustinerea campaniei de insamantari de toamna). O campanie de insamantari de toamna 2011 bine pregatita (dupa valorificarea paioaselor) va garanta un an agricol 2011/2012 bun si destula lejeritate... electorala in 2012. Evident ca tinta este tot castigul pe frontul politic insa, daca treaba merge, pe noi nu ne deranjeaza! Prin investitia in structuri publice ma refer la perfectionarea si/sau crearea unor structuri ale MADR sau a unora (private) cu activitate publica complementara.

Am retinut reorganizarea MADR (HG 6/2011), ANARZ (HG834/2010), modificarea legii cercetarii agricole etc. Un inventar al nevoii de modernizare a unor institutii publice existente sau de infiintare a unora noi ar reprezenta o componenta a unei viziuni manageriale mai putin abordata in programele strategice... inexistente. Nici nu vreau sa sugerez ca MADR sa se ocupe si de cadastru si organizarea terenurilor agricole, ca ANSV-ul trebuie sa vina acasa si ca o entitate noua ar trebui sa se ocupe de securitatea alimentelor. Aceste investitii reprezinta pilonul care garanteaza functionalitatea sistemului. Toate aceste institutii trebuie sa fie intr-o interdependenta functionala perfecta. Cate din programele lansate nu sunt impotmolite datorita nefunctionarii unor mecanisme publice?

Una din institutiile cu importanta ce este pe cale de a se naste este institutia Camerelor Agricole. Cu toate cantecele si descantecele unui proiect mult prea mosit, a fost promulgata Legea 283/28 dec. 2010 privind camerele pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala (MO nr.15/7 ian. 2011). Si spune legea (art.6 alin.1): in 10 zile de la data intrarii in vigoare... se infiinteaza Comitetul National de Initiativa. S-ar fi format Comitetul, insa deputatii si senatorii sunt in concediu. Mai spune legea (art. 32) ca normele vor fi elaborate in termen de 30 de zile (de catre Comitet)... si se aproba prin HG. Scadenta este la 07.02.2011. Numai maine nu-i poimaine! Batalia mare este cine sa fie presedintele Comitetului: Surdu (PSD), pentru ca pe scheletul proiectului lui s-a finalizat legea, sau Banu (PDL), care a avut un aport consistent la elaborarea legii. Deoarece legea pune serioase probleme in aplicare, la MADR se lucreaza deja la un proiect de OU care sa o modifice.
Daca vor fi scosi parlamentarii din structurile de implementare, cine va fi presedinte?


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!