Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Legea agriculturii

A. Lapusan




In data de 9 februarie 2011 s-a desfasurat in aula ASAS simpozionul “Modernizarea agriculturii - Agricultorii stiu. Politicienii pot. Ii chemam sa lucreze impreuna”. Am auzit pasurile unor agricultori adevarati. Nu din categoria celor cu farame de ferme si nici din categoria celor care au concesionat judete intregi de la stat. Agricultori cu 2-5 mii de ha, cu 500-1.000 bovine, oameni care stau, ca tot omul, la rand pentru orice... li se cuvine. Nu s-au plans, nu au cerut nimic special. Au cerut doar conditii, ceva mai apropiate de cele din Europa de vest, pentru a face fata concurentei (deocamdata total neloiala) pe aceeasi piata (europeana) comuna.

Recunosc ca mi-a placut atitudinea lor. Aceeasi atitudine am vazut-o in urma cu ceva timp la Slobozia, Cluj, Zalau si Tg. Mures. Prezenta reprezentantilor partidelor politice la simpozion a fost mai timida decat m-as fi asteptat. A fost bine reprezentat PSD-ul (Daea, Surdu, Antochi), a fost prezent PDL-ul (Banu) si UNPR-ul (Steriu). Probabil in dorinta de a cuprinde cat mai multe aspecte, expunerile politicienilor au avut o amprenta generala pronuntata. Expozeul reprezentantului BNR (Eugen Radulescu) a adus pe terenul realismului relatia cu bancile si prea multele conditii pe care mediul romanesc nu le satisface in vederea fluidizarii si reducerii riscului (si a costurilor) creditului. Prezenta unor reprezentanti ai Academiei Romane, ASAS, profesori universitari etc., a contribuit la crearea unei atmosfere de inalta tinuta. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, demonstrand inca odata ca este un partener loial oricaror actiuni care doresc indentificarea de solutii pentru modernizarea agriculturii, a prezentat un expozeu ce a generat reperele de care trebuie sa tina seama orice viziune despre viitorul agriculturii.

Cu ocazia simpozionului, a fost prezentat Grupul de studii pentru agricultura si dezvoltare rurala. Deja au aparut pareri ca acest grup reprezinta faza incipienta a unui viitor partid agrar. Cu siguranta, unii dintre membrii grupului sunt membri ai unor partide politice, ceea ce nu ne impiedica sa cautam impreuna solutii la problemele cu care ne confruntam. De aici insa si pana la insinuarea (oricat de subtila) ca institutii publice sau actiuni de tipul simpozionului de la ASAS ar avea caracter politic, nu pot fi facute decat de oameni care au probleme cu... echilibrul psihic. Institutiile statului ar trebui nu numai sa aiba curajul sa sustina astfel de intalniri, ba ar trebui chiar sa le si determine. Toate multumirile pentru conducerea Ministerului Agriculturii si ASAS!
Pentru a elimina macar in parte zvonistica, doresc sa mentionez ca din grup poate face parte orice persoana (ce are o relatie cu agricultura) si doreste sa se implice in activitatile grupului. Grupul nu este concurentul vreunei comisii institutionale sau private, partid politic sau ONG. Vom face publice rezultatele analizelor noastre, iar cei care au caderea si puterea vor decide daca le folosesc sau nu. Cam la asta se rezuma intentiile noastre.
Vom incerca o altfel de abordare fata de structura clasica a unor strategii din trecut. Vom porni de la mediul de afaceri, care in Romania numai prietenos nu se poate numi.
Consideram ca punctul de plecare trebuie sa-l constituie analiza pietei. Indiferent daca producem mult sau putin, daca producem cu tehnologie medievala sau ultramoderna, trebuie ca in final sa vindem. Evident ca ne dorim sa vindem in profit! Cine sunt actorii pietei? Exista structuri de piata, reglementari si organisme de control, macar apropiate de cele occidentale? Este normal sa se intalneasca pe aceeasi piata entitatile juridice cu samsarii-producatori ce formeaza tot mai puternica economie subterana? Nu ne ajunge exemplul cu graul cumparat (august 2010) cu 0,45 lei/kg si revandut (ianuarie 2011) cu 1,2 lei/kg?

Analiza factorilor de productie ne va da (speram) raspunsuri la multe intrebari ce vizeaza calificarea personalului, definirea si optimizarea fermei, organizarea si sistematizarea terenurilor agricole, utilizarea capitalului si, evident, rolul cercetarii agricole.
Orice politici agricole pot fi sustinute si implementate numai de catre structuri institutionale de stat eficiente. Aici, MADR are enorm de lucru! Oare nu este cazul sa lasam gluma si sa aducem ANSV-ul acasa la agricultura si sa creem Agentia guvernamentala pentru securitatea alimentului? Sa avem in curtea noastra cadastrul agricol?
Pentru toate acestea, fratilor, ne trebuie in primul rand ordine in tara. Si-n agricultura. Si pentru asta o lege a agriculturii nu ne-ar strica deloc!

A. Lapusan




In data de 9 februarie 2011 s-a desfasurat in aula ASAS simpozionul “Modernizarea agriculturii - Agricultorii stiu. Politicienii pot. Ii chemam sa lucreze impreuna”. Am auzit pasurile unor agricultori adevarati. Nu din categoria celor cu farame de ferme si nici din categoria celor care au concesionat judete intregi de la stat. Agricultori cu 2-5 mii de ha, cu 500-1.000 bovine, oameni care stau, ca tot omul, la rand pentru orice... li se cuvine. Nu s-au plans, nu au cerut nimic special. Au cerut doar conditii, ceva mai apropiate de cele din Europa de vest, pentru a face fata concurentei (deocamdata total neloiala) pe aceeasi piata (europeana) comuna.

Recunosc ca mi-a placut atitudinea lor. Aceeasi atitudine am vazut-o in urma cu ceva timp la Slobozia, Cluj, Zalau si Tg. Mures. Prezenta reprezentantilor partidelor politice la simpozion a fost mai timida decat m-as fi asteptat. A fost bine reprezentat PSD-ul (Daea, Surdu, Antochi), a fost prezent PDL-ul (Banu) si UNPR-ul (Steriu). Probabil in dorinta de a cuprinde cat mai multe aspecte, expunerile politicienilor au avut o amprenta generala pronuntata. Expozeul reprezentantului BNR (Eugen Radulescu) a adus pe terenul realismului relatia cu bancile si prea multele conditii pe care mediul romanesc nu le satisface in vederea fluidizarii si reducerii riscului (si a costurilor) creditului. Prezenta unor reprezentanti ai Academiei Romane, ASAS, profesori universitari etc., a contribuit la crearea unei atmosfere de inalta tinuta. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, demonstrand inca odata ca este un partener loial oricaror actiuni care doresc indentificarea de solutii pentru modernizarea agriculturii, a prezentat un expozeu ce a generat reperele de care trebuie sa tina seama orice viziune despre viitorul agriculturii.

Cu ocazia simpozionului, a fost prezentat Grupul de studii pentru agricultura si dezvoltare rurala. Deja au aparut pareri ca acest grup reprezinta faza incipienta a unui viitor partid agrar. Cu siguranta, unii dintre membrii grupului sunt membri ai unor partide politice, ceea ce nu ne impiedica sa cautam impreuna solutii la problemele cu care ne confruntam. De aici insa si pana la insinuarea (oricat de subtila) ca institutii publice sau actiuni de tipul simpozionului de la ASAS ar avea caracter politic, nu pot fi facute decat de oameni care au probleme cu... echilibrul psihic. Institutiile statului ar trebui nu numai sa aiba curajul sa sustina astfel de intalniri, ba ar trebui chiar sa le si determine. Toate multumirile pentru conducerea Ministerului Agriculturii si ASAS!
Pentru a elimina macar in parte zvonistica, doresc sa mentionez ca din grup poate face parte orice persoana (ce are o relatie cu agricultura) si doreste sa se implice in activitatile grupului. Grupul nu este concurentul vreunei comisii institutionale sau private, partid politic sau ONG. Vom face publice rezultatele analizelor noastre, iar cei care au caderea si puterea vor decide daca le folosesc sau nu. Cam la asta se rezuma intentiile noastre.
Vom incerca o altfel de abordare fata de structura clasica a unor strategii din trecut. Vom porni de la mediul de afaceri, care in Romania numai prietenos nu se poate numi.
Consideram ca punctul de plecare trebuie sa-l constituie analiza pietei. Indiferent daca producem mult sau putin, daca producem cu tehnologie medievala sau ultramoderna, trebuie ca in final sa vindem. Evident ca ne dorim sa vindem in profit! Cine sunt actorii pietei? Exista structuri de piata, reglementari si organisme de control, macar apropiate de cele occidentale? Este normal sa se intalneasca pe aceeasi piata entitatile juridice cu samsarii-producatori ce formeaza tot mai puternica economie subterana? Nu ne ajunge exemplul cu graul cumparat (august 2010) cu 0,45 lei/kg si revandut (ianuarie 2011) cu 1,2 lei/kg?

Analiza factorilor de productie ne va da (speram) raspunsuri la multe intrebari ce vizeaza calificarea personalului, definirea si optimizarea fermei, organizarea si sistematizarea terenurilor agricole, utilizarea capitalului si, evident, rolul cercetarii agricole.
Orice politici agricole pot fi sustinute si implementate numai de catre structuri institutionale de stat eficiente. Aici, MADR are enorm de lucru! Oare nu este cazul sa lasam gluma si sa aducem ANSV-ul acasa la agricultura si sa creem Agentia guvernamentala pentru securitatea alimentului? Sa avem in curtea noastra cadastrul agricol?
Pentru toate acestea, fratilor, ne trebuie in primul rand ordine in tara. Si-n agricultura. Si pentru asta o lege a agriculturii nu ne-ar strica deloc!


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!