Sectorul cresterii vacilor de lapte ar trebui împartit în functie de zonele de relief. Daca pentru zona de campie, fermele cu multe capete, de tip industrial, sunt cele care renteaza, la deal si munte, un rol important trebuie sa îl aiba fermele mici, în care sa se creeze produse specifice. Politicile MADR, care pana acum au încurajat doar fermele mari de vaci cu lapte, ar trebui sa se orienteze pe ambele directii, considera ministrul Achim Irimescu.

"Trebuie sa vedem unde se obtine performanta cea mai mare. Adica, pentru productia industriala, ar trebui sa localizam aceste ferme, în principal la campie. Pentru ca acolo, în mod sigur poti face productie competitiva. In zona de munte, desi e laptele cel mai sanatos si mai bun, problema e ca nu sunt rase superperformante. Ar trebui încurajati crescatorii sa treaca la rase perfomante.
Odata cu introducerea denumirii de produs montan, ar trebui sa avem produse din zona de munte etichetate corespunzator si sa încurajam consumatorul sa cumpere astfel de produse. In Germania si Austria, avem lapte din Alpi si lapte din Tirol, care este mai scump cu 20-30 de centi pe litru, dar merita, pentru ca e un lapte de calitate. Trebuie musai sa mentinem si producatorii mici, care sunt în masura sa aduca venituri în zonele de deal si munte", puncteaza Irimescu.
El este de parere ca trebuie încurajata cresterea vacilor de lapte la munte, dar pe un segment specific. "Pasunile montane, la peste 1.000 m altitudine, sunt pentru oi. La altitudini mai mici, ar fi ideal sa fie mai ales vaca de carne, dar si vaca de lapte, acolo unde renteaza. Sper ca pe viitor Ministerul sa reuseasca sa impuna o strategie."

Daca politicile agricole vor orienta subventiile pe zonele geografice, separat pentru rasele de carne si lapte, încet-încet se vor cerne si fermele. Desi politica agricola a încurajat formarea de ferme de vaci de minim 10 capete, realitatea dovedeste ca acestea nu apar.
"S-a sperat ca în acest mod se va creste numarul de animale. Cand am fost în teritoriu, mi s-a solicitat sa dam bani si la o vaca, dar în opinia mea, acela este un fel de ajutor social. Din 2017, am coborat pragul pentru zona de munte la 5 vaci. De acum încolo, asta trebuie sa fie politica, sa încurajam mica gospodarie sa-si ia vaci performante. S-a dat si ajutor de minimis, de 5.000 lei cap de vaca, pentru juninci de rasa, pentru ca si ferma mica de familie trebuie sa-si îmbunatateasca perfomanta. Trebuie sa avem o viziune de perspectiva. Daca un fermier nu face nimic sa-si îmbunatateasca performanta, va fi în mod clar eliminat. Poate sa aiba laptele cel mai bun din lume. Piata cerne producatorii."
Irimescu recunoaste ca, prin ajutorul dat pana acum în zootehnie, s-au încurajat mai mult fermele cu numar mai mare de animale.

"Sa nu uitam ca în Romania doar 200.000 de vaci, dintr-un total de 1,7 milioane, sunt în sistemul productiei cu viabilitate economica. Daca ne uitam la Suedia, ferma medie este de 500 vaci. Daca ai teren suficient, poate sa fie si stabulatie libera."

Doar marii procesatori fac jocurile
Multi fermieri crescatori de vaci de lapte se plang ca în Romania sunt doar marii procesatori si ca nu s-au încurajat micile fabrici de procesare. Nici macar cele facute de fermieri.
"Am avut o situatie care prin SAPARD s-au facut multe proiecte. Gheorghe Flutur apreciaza ca 25% din proiectele SAPARD sunt în faliment. Au venit companii mari, care au acaparat piata, si atunci micii producatori din procesarea laptelui au disparut efectiv, pentru ca nu au facut fata concurentei. Un producator mare îsi permite sa aiba o alta marja de profit. Castiga putin, dar are cantitati mari, iar mici producatori, în concurenta cu cei mari, au sanse foarte reduse."
Ministrul Irimescu evita sa vorbeasca despre excesele facute de institutiile statului, îndeosebi de cele sanitar veterinare, care au ridicat, dupa hatarul lor, stacheta exigentelor europene.
Acum, singura sansa a micilor procesatori ar fi, potrivit lui Achim Irimescu, sa realizeze produse de o calitate exceptionala, pe care sa o înteleaga consumatorul, sa o aprecieze si sa cumpere.
"In Franta, consumatorul prefera sa consume tot ce se produce la nivel local. La ei, e asa-numitul produs de ferma, pe care noi nu îl avem. Micii producatori romani nu s-au orientat rapid, asa ca au pierdut piata. Asta e drama, ca aceste mici fabricute de procesare erau foarte importante pentru concurenta cu multinationalele. De exemplu, Raraul si La Dorna au fost cumparate de Lactalis si s-a terminat cu concurenta. Eu cred ca totusi, Consiliul Concurentei trebuia sa fie mai atent la asta, pentru ca este practic monopol."

Ministrul este de parere ca încet-încet se ajunge la o industrializare a productiei agricole. "Ceea ce nu este în regula, pentru ca un consumator are dreptul sa aleaga între un produs standardizat dupa anumite reguli si un produs realizat dupa o anumita reteta, de o alta calitate si alt pret. S-au facut unele erori, pentru ca în alte state sunt mici fabricute de procesare, care sunt încurajate. Cred ca Ministerul Agriculturii trebuia sa-si joace rolul mult mai bine."

Alina BARDAS