La Comisia pentru Agricultura din Camera Deputatilor se afla din nou în discutie Legea risipei alimentare. Subiectul este de interes si la nivelul Comisiei Europene. La noi, se pleaca de la premisa ca, pentru a reduce risipa alimentara, este nevoie de un stimul financiar pentru cei care vor sa doneze alimente.

"Este un subiect foarte atent discutat, se cauta variante, solutii, în asa fel încat sa ajungem la niste cifre mai prietenoase. Plecam de la o cifra spectaculoasa: pe planeta se produc alimente pentru 11 miliarde de oameni, dar planeta reuseste sa dirijeze aceste alimente spre a fi consumate doar catre 6 miliarde. Deci 5 miliarde de oameni ar putea manca acest surplus, mai ales ca un miliard de oameni sunt lipsiti de alimente permanente", puncteaza deputatul Valeriu Steriu.
Potrivit datelor detinute de el, aproape 60% din alimentele risipite se pierd la nivelul consumului casnic, în gospodarie, iar celelalte 40% sunt pierdute în hoteluri, restaurante, catering si în marile retele de magazine. "Retailerii au cel mai mic procent pentru ca se gospodaresc mai bine, pentru ca se pot aproviziona atat cat pot vinde. In hoteluri si restaurante un procent destul de important de hrana se risipeste."

Situatia din Romania
Cifrele din Romania sunt similare ca procente cu ceea ce se întampla în toata lumea. Mare parte din ce se risipeste ca alimente este ceea ce arunca consumatorul în fiecare zi din frigider pentru ca a expirat. Se întampla mai ales în orase. "In ruralul romanesc însa lucrurile se consuma mult mai întelept. Aici as porni de la faptul ca nu exista aliment care sa expire în rural, pentru ca daca a expirat perioada optima de consum pentru gospodar, în mod cert este folosita mai departe în ferma pentru hrana de animale, fie ca vorbim de porci, de vaci sau caine. Alimentele sunt reciclate si tocmai din acest motiv avem poate cel mai mic procent din Europa pe alimente risipite din mediul rural. Gospodarul roman a înteles dintotdeauna ca el trebuie sa produca atat cat poate vinde si consuma, croindu-si ferma în asa fel încat aceasta sa poata sa preia si surplusul. Fie ca vorbim de produse primare, cum ar fi cerealele, fie ca vorbim de produse transformate în alimente."

Valeriu Steriu este de parere ca ar trebui cumva definit mai constient ceea ce se poate face în cazul risipei alimentare. "O orientare a productiei alimentare la nivel mondial înspre locurile de consum propriu-zise ar fi cu siguranta mult mai benefica pentru societate. Cand vobim de alimente produse si neconsumate nu vorbim doar de ce da pamantul ca rod, vorbim de foarte mult petrol care s-a consumat pentru a creste acel grau, apoi pentru a produce îngrasaminte, pesticide, apoi pentru ambalajele alimentelor, si ne dam seama ca peste 50% din productia de produs agroalimentar vine din alte costuri, alte consumuri, si cu transportul, si cu distributia."
Din punctul sau de vedere, educatia pentru anii urmatori va fi foarte importanta în a continua formarea consumatorului roman care de doar 20 de ani este obisnuit într-o societate de consum.

Stimul financiar pentru cei care doneaza
Astazi, un hipermarket care distruge alimentele expirate nu plateste nici o taxa, în schimb daca le doneaza pe cele în curs de expirare trebuie sa plateasca TVA la donatie. Acest lucru ar trebui sa se schimbe.
"Exact asta analizam acum în proiectul de lege: care ar putea fi motivatiile financiare, în asa fel încat sa nu ajungem la situatii absurde în care donezi un produs alimentar, faci o fapta buna, si platesti TVA si mai ai si alte costuri. Speram ca Ministerul de Finante va agrea varianta sa nu ai de platit TVA în conditiile în care nu ai consumat un produs sau nu l-ai vandut. Legea actuala prevede ca odata ce a expirat produsul, ai 0% TVA de plata. Dar as vrea putin mai mult decat atat, as vrea o motivatie financiara pentru cei care se întalnesc cu o astfel de situatie, asa încat un produs care e pe cale sa expire sa poata fi valorificat înainte ca acesta sa expire", adauga deputatul.

Steriu a dat exemplul laptelui UHT, care, dupa cele 6 luni termen de valabilitate, 2-3 luni mai poate fi consumat, cel putin la animale. "Conform Codului fiscal, cu o luna înainte de a expira, respectivul comerciant ar trebui sa plateasca TVA-ul pentru acest lapte, daca îl doneaza. Cred ca se pot gasi variante care sa permita ca acest cost sa nu mai existe. Acesta este si unul dintre elementele pe care vrem sa îl promovam din ce în ce mai mult, partea de stimulare financiara. Sper ca Ministerul Finantelor va întelege ca este nevoie de o motivare prin reduceri de taxe, impozite. Trebuie sa vedem ce este dispus ministerul sa accepte."

Ce sta în puterea fermierului?
Fermierul nu are prea multe de facut în combaterea risipei alimentare, pentru ca daca are mai multa marfa el o vinde, fie catre industrie, fie catre cei care preiau marfa, fie ca vorbim de produse proaspete, fie ca vorbim de produse gen cereale. "Mai ieftin, dar o vinde. Cand are o problema de expirare a termenului de valabilitate, o vinde si, de foarte multe ori, o vinde chiar fara sa-si acopere costurile."

a consemnat,
Alina BARDAS