Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Conversia la agricultura biologica in regiunea Franche-Compté din Franta (V)

Rezultate ale agriculturii biologice
Inainte de a analiza unele aspecte ale realizarilor la nivelul anului 2005, privind agricultura biologica din regiunea Franche - Comté, se cuvine sa prezentam cateva date legate de conditiile naturale, sociale si economice.
Din aceste date rezulta o densitate de 69 locuitori pe kmp si 0,65 teren agricol pe locuitor din care 0,27 ha arabil. Incarcarea medie cu animale domestice este de cca 70 UVM/100 ha agricol, din care 93% revine bovinelor, respectiv taurine din rasa locala Montbeliarde, a caror crestere este activitatea principala a agricultorilor. Clima este mai blanda si mai umeda ca la noi. Vegetatia forestiera depaseste 44% si cea a pajistilor naturale se apropie de 26% din tot teritoriul. Pentru furaje, alaturi de cele 420 mii ha pajisti naturale folosite integral, se mai cultiva 89 mii ha pajisti temporare si artificiale, 28 mii ha porumb furajer si 75 mii cereale boabe pentru furaje concentrate, rezultand impreuna 63% din suprafata arabila.

Agricultura regiunii Franche - Comté este puternic marcata si reprezentata de cresterea traditionala a vacilor de lapte si prepararea branzeturilor de foarte buna calitate.
Agricultura biologica in regiunea Franche - Comté la nivelul anului 2002 era practicata in 360 de exploatatii, respectiv 2,8% din totalul care ocupa 3,6% din suprafata agricola utila (SAU), fata de numai 1,9% SAU, in sistemul "bio" al Frantei. In aceste exploatatii, produsul agricol ecologic dominant este laptele de vaca (62%), urmat de carne, cereale, vin, productia caprelor, a oilor, a porcilor, a pasarilor si cateva produse din legumicultura si pomicultura. Pentru cele 7.320 vaci de lapte "bio" erau repartizate 19.357 ha pajisti naturale cu o biodiversitate ridicata, specifica substratului litologic calcaros jurasian. Numarul mediu de vaci intr-o exploatatie extensiva este de 33 capete, aproape toate din rasele Montbeliarde sau Simmental Francez. Acestea au produs in medie 5.000 l lapte pe an, transformat in proportie de peste 60% in branzeturi cu origine controlata (AOC) Comté, Morbier, Mont d'Or, Bleu de Gex, Munster.

Furajarea vacilor este exclusiv pe baza de iarba pe pasune si de fan iarna, cu un minim de adaus de concentrate (cereale si proteaginoase) in ratie, produse pe cat posibil pe arabilul din exploatatia proprie.

Din cele 224 de exploatatii "bio" de vaci de lapte, 59% dintre producatori sunt membri ai unor cooperative traditionale de preparare a branzeturilor, care sunt mai departe maturate (afinate) si comercializate "en gros" de alte intreprinderi specializate; 11% dintre producatori livreaza laptele unor laptarii regionale care produc branzeturi (Emmental, Gruyère, Brie etc.); 12,5% dintre producatori fac branza, o afineaza si o comercializeaza prin vanzare directa la ferma sau in regiunea invecinata lioneza ori Germania si doar 17,5% dintre producatori livreaza laptele in afara regiunii Franche- Compte, sub forma de produs proaspat (iaurt, lapte etc.).
Intre exploatatiile "bio" si cele conventionale din Jura exista diferente destul de mari sub aspectul productiei de lapte, consumul de concentrate si ale calitatii laptelui (vezi tabelul de mai jos).

Astfel, in fermele "bio" reducerea aportului concentratelor cu 30% diminueaza productia medie de lapte cu peste 800 kg si continutul de grasime si proteine. In medie, creste valoarea laptelui tehnic la procesare cu 12%, ceea ce este foarte important.
Pe filiera laptelui, beneficiile realizate de procesatori, afinatori si comercianti se intorc in buna parte la producatori, care sustin intreg edificiul. Fara aceasta sustinere si alte subventii de la stat si CE, crescatorii de vaci de lapte din zona montana din Jura ar falimenta, avand in vedere conditiile naturale defavorizate fata de zona Normandiei de exemplu. La aceasta se adauga mentinerea cu orice pret a fermelor de vaci pentru conservarea biodiversitatii peisajului montan prin valorificarea pajistilor naturale si impiedicarea reinstalarii padurii din care au provenit. Se apreciaza ca degradarea peisajului pastoral actual ar aduce grave prejudicii economiei in general si turismului in special, care este practicat pe scara larga de o populatie tot mai despartita de mama natura, ca urmare a concentrarii urbane excesive.

Filiera carnii "bio" din regiunea Franche-Compté cuprinde 294 exploatatii din care 224 apartin fermelor de vaci si alte 70 specializate in productia de carne.
In filiera cerealelor functioneaza 208 producatori cu 4.800 hectare de culturi. Din productia totala de cereale, doar 22% se foloseste la panificatie, restul se utilizeaza la furajarea animalelor din fermele "bio". Pe parcursul vizitelor de lucru, am constatat pregatirea profesionala de exceptie a celor care s-au incumetat sa treaca la practicarea agriculturii biologice neconventionale, care este mult mai pretentioasa decat cea conventionala. Nu oricine practica aceasta agricultura care este departe de a fi simpla sau simplista. Daca mai adaugam faptul ca productiile la hectar si pe cap de animal la agricultura "bio" sunt mai scazute cu 20-50% fata de agricultura conventionala, cu o eficienta economica mai redusa, atunci ne explicam de ce in Franta acest gen de agricultura nu s-a dezvoltat conform asteptarilor.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!