Distrugerea arboretelor daunatoare prin taiere sau arboricidare trebuie completata cu fasonarea, clasarea si valorificarea sau indepartarea materialului lemnos rezultat.
Materialul corespunzator va fi utilizat in constructii cu prioritate la cele pastorale din zona, inclusiv la imprejmuirile de tarlalizare sau pentru alte scopuri gospodaresti sau de industrializare. Materialul care nu prezinta valoare economica sau nu poate fi valorificat sub nicio forma, se va arde pe loc, spre a se elibera terenul.
Arderea se face in mod organizat. In acest scop, materialul va fi asezat in gramezi (martoane) de forma paralelipipedica, cu dimensiunile 6 X 2 X 1,5-2 m, asezate in zigzag, cu lungimea pe curba de nivel, la distanta de minimum 20 m una de alta si la cel putin 20-25 m de coroana arborilor de protectie, spre a se evita efectele negative ale focului. Nu se admite asezarea gramezilor peste cioate, arbori sau tufe netaiate.
Materialului destinat arderii i se va da foc numai pe vreme buna, fara vant si sub control competent, spre a se evita incendiile. Data efectuarii acestei operatiuni se comunica in scris, din timp, autoritatilor de resort (organelor silvice, consiliilor populare, politiei). Cenusa rezultata din ardere, dupa stingerea completa a focului, va fi imprastiata total si uniform pe pajiste.
Se va tine seama ca lemnul de rasinoase arde bine si in stare verde, imediat dupa taiere, pe cand cel de foioase, numai in anul urmator. Cioatele ramase dupa exploatarea padurii sau in urma taierii arborilor cu diametru gros, in urma actiunii de defrisare a arboretului daunator, acopera suprafete mari, pe care de fapt ar trebui sa se instaleze ierburile valoroase si impiedica aplicarea mecanizata a lucrarilor de imbunatatire, intretinere si folosire a pajistei.
Scoaterea cioatelor inainte de a putrezi cere eforturi mari, mai ales in cazul cand se face cu unelte manuale - topoare, tarnacoape etc. Operatiunea se usureaza in buna masura prin confectionarea si folosirea unor carlige puternice, cu care se ancoreaza cioata, aplicand apoi principiul parghiilor. Forta necesara tractiunii se poate asigura cu animale - boi, bivoli - ori cu tractoare, de preferinta cele cu senile. Inainte de ancorarea cioatei, se taie de jur imprejur radacinile groase, ce se gasesc la mica adancime, folosind uneltele manuale amintite.
Au fost experimentate si alte metode de distrugere a cioatelor, ca de exemplu explozibilul. Acestea insa cer cheltuieli mari, masuri speciale pentru prevenirea riscurilor si rezultatele sunt mai putin satisfacatoare. Ramane posibilitatea de a se gasi si alte metode pentru efectuarea acestei actiuni.
Lemnul rezultat din scoaterea cioatelor se depoziteaza in martoane, ca si cel de la defrisari si se poate folosi ca material de foc la stane, cabane, etc. sau se arde pe loc, cu respectarea regulilor amintite mai sus.
Strangerea pietrelor mobile si a celor semiingropate, fragmente de marmi diferite din roca mama, este o operatiune legata de necesitatea recuperarii suprafetelor sustrase de la productie si care impiedica buna exploatare a pajistei.
Adunarea lor se face manual, folosind targi sau roabe, pentru transportul lor, in vederea asezarii pe firul ravenelor si ogaselor deschise sau sub forma de stive regulate pe portiuni de pajisti erodate, orientate cu lungimea pe curba de nivel, sau se asaza ca gard de delimitare a tarlalelor de pasunat.