Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Imprastierea musuroaielor intelenite

Pe pajistile montane neingrijite si exploatate extensiv se gasesc adeseori musuroaie intelenite, de marimi si densitati variate.

Originea lor este diferita. Unele s-au format in jurul cioatelor ramase de la arborii taiati sau doborati de vant, in jurul carora se instaleaza si cresc diferite ierburi, buruieni si tufe lemnoase. Cu timpul, se strang tot felul de resturi organice si pamant. In unele cazuri, pe ele se instaleaza colonii de furnici care, de asemenea, transporta diferite resturi organice din jur.
Cu trecerea anilor, materia organica se descompune, odata cu solidificarea, incepand sa se instaleze buruieni si tufisuri, muschi sau licheni etc.

Pe terenurile mai joase, cu soluri profunde si bogate in humus, apar in numar mare cartitele, care scot musuroaie de dimensiuni mari si care, daca nu sunt imprastiate cand sunt proaspete, se intelenesc, instalandu-se pe ele o vegetatie ierboasa, in general nevaloroasa.

Pietrele semiingropate se acopera in decursul anilor de praf purtat de vant si animale, peste care se instaleaza licheni si muschi, apoi buruieni, ridicandu-se musuroaie mari.
O alta origine a musuroaielor este cea vegetala. Vetrele mai mari de teposica (Nardus stricta) si cele de tarsa (Deschampsia caespitosa), ai caror lastari sunt pasunati de animale numai pe margini si in faza foarte tanara, in decursul anilor acumuleaza multe resturi organice.

Cu praful adus de vanturi si datorita faptului ca animalele, indeosebi oile, calca numai in jurul vetrelor formate, acestea se ridica mereu in inaltime si apar sub forma de musuroaie intelenite.
Pe pajistile cu densitate mare de musuroaie, indiferent de originea lor, ierburile valoroase sunt impiedicate de a se instala si a creste.
In perioadele ploioase, materia organica din musuroaie absoarbe si retine cantitati mari de apa, marindu-si considerabil volumul. Prin aceasta se ingreuneaza mult circulatia animalelor, iar productia de iarba este neinsemnata.
Oricare ar fi originea si densitatea musuroaielor intelenite, este absolut necesar ca ele sa fie distruse si imprastiate. Operatiunea nu este greu de executat.
Pe suprafete restranse, cu densitate mica a musuroaielor, lucrarea se poate efectua manual, cu sapele, sapoaiele si greblele.

Pe suprafete mai intinse, unde musuroaiele au o densitate mare, lucrarea se executa mecanizat, cu ajutorul gealaului sau a rindelei tractate de animale, cu masina de curatat pasuni ori rindele de greutate mai mare (confectionate in ateliere, din bare de cale ferata, intre care se fixeaza cutite pe trei niveluri) actionate cu tractorul.
Cu si mai mare succes pot fi folosite nivelatorul, grederul sau, mai ales, lama de buldozer. Dupa executarea lucrarii de distrugere si imprastiere a musuroaielor, indiferent de metoda si uneltele folosite, este necesara graparea puternica a pajistei. Aceasta operatiune asigura o imprastiere mai uniforma a pamantului dislocat si strangerea tuturor resturilor organice rezultate.

Atentie permanenta trebuie sa fie acordata imprastierii musuroaielor proaspete, pe masura ce apar, ca lucrarea de intretinere primavara si dupa fiecare ciclu de pasunat. De asemenea, acolo unde se ivesc cazuri, se astupa gropile si santurile ce apar ca urmare a scoaterii cioatelor si pietrelor, doborarii de vant a arborilor de protectie etc., toate acestea generand formarea de musuroaie intelenite.

Lucrarea de distrugere si imprastiere de musuroaie intelenite se va completa, in masura nevoilor, cu suprainsamantare cu ierburi perene.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!