Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Reuniune informala a ministrilor agriculturii din UE

O reuniune informala a ministrilor agriculturii din UE s-a desfasurat la Wroclaw, Polonia, intre 11-13 septembrie. Tema de reflexie a fost "Promovarea calitatii si a diversitatii produselor agroalimentare europene in UE si pe pietele terte". Despre discutiile de acolo ne-a informat Achim Irimescu, reprezetantul Romaniei in Comitetul special agricol, care a participat impreuna cu ministrul Valeriu Tabara.

La intalnire a participat pentru prima data ministrul Agriculturii din Croatia, tara care a semnat Tratatul de aderare la UE.
A participat, ca invitat, presedintele Comisiei pentru agricultura din Parlamentul European, Paulo da Costra, fost ministru al Agriculturii din Italia. Au fost invitati si presedintele COPA, vicepresedintele COGECA si presedintele CEJA (organizatia tinerilor agricultori).
"Produsele agricole europene sunt de inalta calitate si este nevoie ca ele sa fie promovate activ pe piata, astfel incat consumatorii sa fie constienti de valoarea reala a acestora. Promovarea, care pana acum s-a limitat la vinuri si la legume-fructe, trebuie sa fie extinsa si la celelalte produse agricole. Participantii au cerut majorarea sumei care finanteaza astfel de actiuni. Pana acum, suma alocata anual a fost cam de 50 milioane de euro, fondurile fiind distribuite pe baza de programe, prin licitatie. Exista insa, sanse ca alocatiile sa creasca", spune Achim Irimescu. El ne-a precizat ca alocatia a fost in 2006 de 52 milioane de euro, in 2007, de 45 milioane, in 2008, de 50 milioane, in 2009 de 58 milioane, in 2010, de 57 milioane, iar anul acesta este 53 milione de euro.
Procedura de accesare a fondurilor este urmatoarea: beneficiarul prezinta un proiect la Ministerul Agriculturii pentru actiunile de promovare (participarea la targuri, expozitii, testari de produse etc.); ministerul, daca aproba solicitarea, o transmite la Bruxelles, care decide participarea la licitatie. Finantarea este de 50% de la UE, 30% de la guvern si 20% din fondurile beneficiarului.
Participantii au propus ca finantarea europeana sa fie majorata. Romania sugereaza sa se mearga pana la 65% fonduri europene, 20% fonduri guvernamentale si 15% fonduri proprii ale beneficiarului.
Ministrilor europeni le-au fost puse trei intrebari, la care au formulat raspunsuri:
1. Care ar trebui sa fie rolul statelor membre si al Comisiei Europene in selectarea programelor de promovare?
Majoritatea au raspuns ca este important sa fie simplificata procedura si sa fie stabilite termene clare de depunere, verificare si avizare, spre a garanta accesul la alocatiile europene.
Romania a cerut sa se stabileasca plafoane pe state membre. Cat priveste managementul si selectia programelor, reprezentantii tarii noastre considera ca acestea trebuie sa fie facute de statele membre sau ca avizul CE sa fie formal. Totodata, Romania a propus ca depunerea proiectelor sa se faca in doua sesiuni pe fiecare an. Comisia Europeana nu a dat niciun raspuns la aceste propuneri.
2. Daca este adecvat nivelul de finantare actual?
Cei mai multi participanti au cerut ca pentru unele actiuni finantarea europeana sa fie chiar pana la 100%. S-a mai propus ca procedura sa fie mai rapida, pentru a creste eficienta actiunilor.
3. Care sunt actiunile promotionale care ar trebui implementate?
Romania a subliniat ca actiunile ar trebui sa vizeze produsele de calitate, cele locale, regionale, traditionale. De asemenea, s-a propus ca sa aiba prioritate promovarea "la raft", degustarile, distribuirea de mostre, participarea la targuri si expozitii.
Tara noastra a mai propus ca, in procesul de promovare, pe langa mentionarea indicatorilor de calitate sa fie adaugata si originea produsului, tara, chiar zona din care provine.
Sa mentionam ca programele de promovare finantate pana acum au insumat fonduri destul de mici, totalizand mai putin de un milion de euro.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!