Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Gospodarirea pajistilor in Elvetia (III)

dr. ing. Teodor MARUSCA, director general al ICD Pajisti - Brasov


Compozitia venitului in agricultura
Productia animala contribuie in medie cu mai mult de doua treimi la productia totala a agriculturii, in timp ce productia vegetala are o participare mult mai mica (Tabelul 1). Venitul realizat din sectorul zootehnic este variabil de la o zona la alta, dar se remarca faptul ca in toate cazurile el formeaza cel putin jumatate din totalul veniturilor realizate de o gospodarie. In cazul gospodariilor pastorale in care cresterea animalelor este activitatea de baza, venitul realizat in aceasta ramura depaseste patru cincimi din venitul total al gospodariei.

Dintre produsele animale, ponderea este detinuta de lapte si ingrasarea bovinelor. Aceste produse constituie cca jumatate din totalul venitului brut in agricultura. De exemplu, in anul 1967, laptele a contribuit cu 34%, iar ingrasarea bovinelor cu 18%, impreuna formand 52,4 din totalul venitului brut.
In acelasi an, in cultura cerealelor s-a realizat 7,0%, in cultura legumelor 2,8%, a fructelor 5,8% si cea viticola, 4,5% - la venitul brut.

Efectivul de animale
Peste doua treimi din totalul septelului elvetian, exprimat in unitati vita mare (UVM), este detinut de bovine (Tabelul 2). Efectivul de bovine a suferit fluctuatii destul de usoare in ultimele trei decenii. Se inregistreaza totusi o crestere a numarului total de bovine. Astfel, la recensamantul din 1969 s-au inregistrat 1.872 200 capete fata de 1.607.500 capete inregistrate in 1965.
In structura efectivului bovin, vacile producatoare de lapte comercial detin locul principal (Tabelul 3). Pana prin anii 1965-1966, vacile au depasit jumatate din totalul bovinelor. In ultima vreme insa, numarul lor a scazut la cca 50% din efectivul bovin. Aceasta scadere se datoreste in primul rand faptului ca pe piata laptelui (export) apar din ce in ce mai des greutati de desfacere, iar pe de alta parte a crescut cererea de carne, care stimuleaza cresterea si ingrasarea tineretului.

Efectivul cabalin este de asemenea in scadere, numarul cailor de tractiune reducandu-se simtitor de la un an la altul, ca efect al extinderii mecanizarii lucrarilor.
A doua categorie de animale, dupa bovine, carora li se da o atentie din ce in ce mai mare, sunt porcinele. Numarul total al porcinelor este in crestere, insa trebuie aratat ca aceasta ramura a zootehniei nu se sprijina decat in foarte mica masura pe furajele indigene. Aproape toate fermele specializate in cresterea si ingrasarea porcilor se bazeaza pe furaje concentrate provenite din alte tari.

Cresterea oilor constituie ramura cea mai putin intensiva. Oile pun in valoare iarba produsa de locurile putin fertile sau situate la altitudini mari si cateodata suprafete care servesc si altor scopuri, ca terenuri de sport, aerodromuri etc.
Efectivul ovin a suferit fluctuatii usoare de-a lungul timpului si, in general, poate fi socotit mic fata de suprafata intinsa a terenului muntos al Elvetiei. In 1969, numarul oilor se ridica la cca 290.000 de capete.

Daca inainte vreme produsul principal al oii era lana, in cursul anilor, datorita importului, productia de lana a scazut, oile crescandu-se in principal pentru carne. Se poate spune ca, in mod practic, in Elvetia oile nu se mulg si, ca atare, nu se cunoaste branza de oaie. Productia de lana indigena nu acopera decat 3% din nevoile tarii. In ce priveste carnea, consumatorii prefera mieii de tip "miel de Paris", cu greutatea vie de 33-38 kg. Hrana de baza a oilor o constituie iarba de pe pasune, alaturi de care se administreaza si concentrate in anumite perioade din cursul ingrasarii.

Principala problema care se pune crescatorilor de oi este de-a le ierna cu minimum de cheltuieli.
In anumite regiuni, statul tolereaza in iarna turmele nomade, mai ales in locurile unde pasunile sunt mai bine delimitate si se cultiva mai putine cereale de toamna.

De mentionat ca gospodariile care practica transhumanta nu joaca decat un rol secundar in ansamblul acestei ramuri, caci cea mai mare parte a oilor sunt intretinute in gospodarii de tip obisnuit, adica cele in care oile ierneaza in gospodarie, iar vara sunt trimise pe pasunile din Alpi.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!