Prima reuniune a Consiliului de ministri ai Agriculturii si Pescuitului din Uniunea Europeana, organizata dupa prezentarea, de catre comisarul european Dacian Ciolos, a pachetului de reforma PAC, a avut loc la Luxemburg, in zilele de 20-21 octombrie.
Romania a fost reprezentata de ministrul Valeriu Tabara si de Achim Irimescu, reprezentant permanent al tarii noastre in Comitetul special agricol. In doua ?tururi de masa?, ministrii au exprimat punctele de vedere ale tarilor lor cu privire la propunerile de refoma.
?Inverzirea? mareste birocratia
O prima problema referitoare la Pilonul I al reformei a fost legata de ?inverzire?, care - considera numerosi ministri - introduce o mai mare birocratie si este dificil de aplicat.
Amintim ca se prevede ca 7% din terenul agricol sa fie retinut pentru perdele de protectie, alte masuri de mediu sau suprafete nelucrate. Ministrul olandez al Agriculturii a obiectat ca tara sa nu are de unde acoperi aceasta prevedere, in conditiile in care dispune de suprafete mici de teren, introduse cu greu in circuitul agricol. Alti ministri au subliniat ca aplicarea acestei masuri implica o administratie mult marita, necesara pentru verificari.
Propuneri privind continuarea SAPS
Referitor la platile directe, o parte dintre statele membre considera ca noua schema propusa este foarte complicata. Pe langa plata de baza se prevad si alte alocatii, pe zone naturale, precum si sustinerea altor forme de plata.
Mai multi ministri au propus ca schema pentru fermele mici sa fie voluntara.
De aprecieri pozitive s-a bucurat schema propusa de tara noastra, respectiv de Achim Irimescu, privind sprijinirea tinerilor fermieri.
Aceasta schema a fost sustinuta de Consiliul european al tinerilor fermieri. Ea prevede ca, pe langa plata de baza de 200 euro/ferma/an, sa se acorde suplimentar 50 euro, suma alocata totalizand 250 euro.
Plafonarea, o masura controversata
Dezbateri aprinse a starnit prevederea privind plafonarea platilor. Ministrii au obiectat ca aceasta masura va avea ca urmare distrugerea fermelor competitive. Este vorba de Marea Britanie, Cehia, Ungaria si Germania, tari unde exista ferme mari.
Controversata este si prevederea privind alocatiile pentru fermele mici. Schema propusa, de 500-1.000 euro pe ferma/an inseamna sprijinirea fermelor de pana la 5 hectare, care sunt mult prea mici. S-a propus ca suma alocata sa fie de cel putin 5.000 euro/ferma/an.
Nemultumiri privind conversia
In general, statele membre sunt nemultumite de felul in care urmeaza sa se faca convergenta platilor, respectiv reducerea decalajelor intre acestea. Tarile baltice, de exemplu, ar urma sa primeasca 70% din alocatia medie europeana de 270 euro/ha, iar Romania 75%. Valeriu Tabara a cerut sa se mentina cel putin procentul din prima varianta a propunerilor, care era 80% din media europeana.
Ministrul roman a cerut de asemenea ca alocatia pentru infrastructura rurala prin Masura 322, care este de 1,5 miliarde euro, sa ramana la acelasi nivel. Conform regulamentului propus, aceasta alocatie va scadea substantial.
Ministrii cer sa se amane abolirea cotelor de zahar
La cel de al doilea ?tur de masa?, subiectul cel mai important a fost abolirea cotelor de zahar. Aceasta masura urmeaza sa se aplice din 2015. Romania a cerut ca ea sa fie amanata pana in 2018, iar alte state chiar din 2020.
Abolirea cotelor este agreata doar de tarile care nu au productie de zahar.
Puncte sensibile
Agenda reuniunii a cuprins si doua puncte sensibile. Primul, care are implicatii deosebite pentru tara noastra, este ajutorul pentru persoanele defavorizate. In pofida eforturilor facute de comisarul european Dacian Ciolos, nu s-a reusit mentinerea la nivelul actual a sumelor actuale alocate in acest scop. Un numar de 6 state membre se opun vehement majorarii alocatiilor, si anume Germania, Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Cehia si Suedia, care sustin ca masura nu tine de PAC, ci de politica sociala. In consecinta, va avea loc o reducere de 75% a alocatie, de la 500 milioane euro la 112 milioane euro anual. In aceste conditii, Romania va primi, incepand din anul viitor, doar 12 milioane de euro, fata de 49 milioane euro pana acum.
Al doilea punct sensibil se refera la pozitia CE fata de relatiile OIV - state membre. OIV a propus ca acestea sa voteze separat, timp in care CE se opune, apeland pentru rezolvare la Curtea Europeana de Justitie.
Urmatoarea sedinta a Consiliului de Ministri va avea loc la Bruxelles in zilele de 14-15 noiembrie.