Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Dupa 9 ani de procese, Dan Tartaga a fost condamnat la 5 ani de inchisoare in dosarul Fabricii de Zahar Bod!

Dupa 9 ani de procese, s-a dat sentinta in dosarul privind afacerea "Fabrica de Zahar Bod". Curtea de Apel Alba a hotarat ca cei doi inculpati, fostul director al Bancii Agricole Brasov, Nicolae Piscu si omul de afaceri Dan Tartaga, sa mearga dupa gratii.

Curtea a respins recursul impotriva sentintei Judecatoriei Alba, de condamnare a inculpatilor Nicolae Priscu si Dan Tartaga, si anume 5 ani de inchisoare cu executare, in ambele cazuri.

Acuzatiile pentru care Dan Tartaga a fost deferit justitiei sunt fals in declaratii, uz de fals, instigare la fals intelectual, inselaciune, folosirea cu rea-credinta a creditelor societatii si incasare ilegala de dividende. Nicolae Piscu a fost acuzat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice.

Dosarul privatizarii Fabricii de Zahar Bod e pe rolul instantelor din 2002, cand a fost inaintat de Parchet Tribunalului Brasov. Doi ani mai tarziu, in 2004, a fost stramutat la Judecatoria Alba, iar sentinta a fost data abia pe 13 aprilie 2011. Cei doi condamnati au facut recurs la Curtea de Apel Alba, care a respins ambele recursuri, ca fiind nefondate. A doua zi, pe 20 octombrie, cei doi au inaintat, separat, cate o cerere de amanare a executarii pedepsei, care a primit termen de judecata pe 1 noiembrie. Executarea poate fi amanata cel mult 3 luni si numai o singura data.

Potrivit rechizitoriului, in cursul anului 1998, Dan Tartaga, in calitate de reprezentant al SC Darcom SRL Brasov, a participat la licitatia privind achizitionarea pachetului majoritar de actiuni la Fabrica de Zahar Bod, prilej cu care s-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal ca societatea lui nu avea credite nerambursabile catre stat. Pentru achizitionarea actiunilor, Tartaga a solicitat Bancii Agricole Brasov acordarea unui credit cu dobanda subventionata, in valoare de 12 miliarde de lei vechi. Pentru obtinerea creditului, a beneficiat de ajutorul angajatilor bancii, sustin anchetatorii, depunand acte false. De exemplu, ar fi incheiat 663 de contracte de arendare a unor terenuri in comunele Feldioara, Bod si Ghimbav. Omul de afaceri a schimbat, apoi, sustin anchetatorii, destinatia creditului obtinut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricola si si-a cumparat chiar si un apartament in Bucuresti.

Nicolae Piscu a acordat creditul cu incalcarea normelor bancare, in plus semnand 28 de ordine de plata emise de Tartaga, si a avalizat patru bilete la ordin emise de Darcom, in valoare de 88,8 miliarde lei, fara documente justificative, fara avizul Serviciului de Credite si al Comitetului de Risc.
Din cercetarile procurorilor a reiesit faptul ca directorul Bancii Agricole Brasov a actionat in mod asemanator si fata de alte societati, acordandu-le credite situate intre 4 si 10 miliarde lei.
Fabrica de Zahar Bod a intrat la inceputul acestui an in insolventa, dar planul de reorganizare al companiei nu a fost inca aprobat de creditori. Proprietarii fabricii contesta zece din cele 22 de milioane de euro care apar ca datorie.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!