Dupa 9 ani de procese, s-a dat sentinta in dosarul privind afacerea "Fabrica de Zahar Bod". Curtea de Apel Alba a hotarat ca cei doi inculpati, fostul director al Bancii Agricole Brasov, Nicolae Piscu si omul de afaceri Dan Tartaga, sa mearga dupa gratii.
Curtea a respins recursul impotriva sentintei Judecatoriei Alba, de condamnare a inculpatilor Nicolae Priscu si Dan Tartaga, si anume 5 ani de inchisoare cu executare, in ambele cazuri.
Acuzatiile pentru care Dan Tartaga a fost deferit justitiei sunt fals in declaratii, uz de fals, instigare la fals intelectual, inselaciune, folosirea cu rea-credinta a creditelor societatii si incasare ilegala de dividende. Nicolae Piscu a fost acuzat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice.
Dosarul privatizarii Fabricii de Zahar Bod e pe rolul instantelor din 2002, cand a fost inaintat de Parchet Tribunalului Brasov. Doi ani mai tarziu, in 2004, a fost stramutat la Judecatoria Alba, iar sentinta a fost data abia pe 13 aprilie 2011. Cei doi condamnati au facut recurs la Curtea de Apel Alba, care a respins ambele recursuri, ca fiind nefondate. A doua zi, pe 20 octombrie, cei doi au inaintat, separat, cate o cerere de amanare a executarii pedepsei, care a primit termen de judecata pe 1 noiembrie. Executarea poate fi amanata cel mult 3 luni si numai o singura data.
Potrivit rechizitoriului, in cursul anului 1998, Dan Tartaga, in calitate de reprezentant al SC Darcom SRL Brasov, a participat la licitatia privind achizitionarea pachetului majoritar de actiuni la Fabrica de Zahar Bod, prilej cu care s-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal ca societatea lui nu avea credite nerambursabile catre stat. Pentru achizitionarea actiunilor, Tartaga a solicitat Bancii Agricole Brasov acordarea unui credit cu dobanda subventionata, in valoare de 12 miliarde de lei vechi. Pentru obtinerea creditului, a beneficiat de ajutorul angajatilor bancii, sustin anchetatorii, depunand acte false. De exemplu, ar fi incheiat 663 de contracte de arendare a unor terenuri in comunele Feldioara, Bod si Ghimbav. Omul de afaceri a schimbat, apoi, sustin anchetatorii, destinatia creditului obtinut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricola si si-a cumparat chiar si un apartament in Bucuresti.
Nicolae Piscu a acordat creditul cu incalcarea normelor bancare, in plus semnand 28 de ordine de plata emise de Tartaga, si a avalizat patru bilete la ordin emise de Darcom, in valoare de 88,8 miliarde lei, fara documente justificative, fara avizul Serviciului de Credite si al Comitetului de Risc.
Din cercetarile procurorilor a reiesit faptul ca directorul Bancii Agricole Brasov a actionat in mod asemanator si fata de alte societati, acordandu-le credite situate intre 4 si 10 miliarde lei.
Fabrica de Zahar Bod a intrat la inceputul acestui an in insolventa, dar planul de reorganizare al companiei nu a fost inca aprobat de creditori. Proprietarii fabricii contesta zece din cele 22 de milioane de euro care apar ca datorie.