Reproducem, in sinteza, opiniile formulate de cativa dintre participantii la simpozionul "Modernizarea agriculturii - restructurare si performanta", organizat de Academia de Stiinte Agricole si Silvice, impreuna cu revista Profitul agricol.

Alexandru Lapusan, fost ministru al agriculturii:
Dat fiind ca, incepand cu 2014, vom avea o noua politica agricola europeana, cred ca trebuie sa ne gandim ce avem de facut pentru ca restructurarea sa duca la performanta in agricultura. Avem nevoie de Lege a agriculturii, care sa cuprinda de la definitia producatorului agricol la reguli si obligatii. Consider ca trebuie sa aducem veterinarii la Ministerul Agriculturii si sa cream o agentie specializata. Cadastrul agricol trebuie sa revina la agricultura. Avem nevoie de comasarea proprietatilor.
Ne lipsesc reglementari si controlul pietei. Nu avem o bursa a cerealelor, nu exista o piata funciara, fapt pentru care, spun fermierii, bancile nu se indreapta spre agricultura. Sunt necesare piete locale salubre si controlate.

Se pune intrebarea: cine isi asuma esecul Legii Camerelor agricole? Inca nu a aparut o oferta serioasa din zona politicului, pentru orizontul 2014-2020.
Si, nu in ultimul rand, este necesara o banca agricola, si trebuie regandit sistemul de impozitare a terenurilor agricole.
Dar elementul esential este disciplinarea activitatii, crearea mecanismelor de control. Sunt aspecte care cred ca trebuie avute in vedere, in momentul de fata.


Ion Iliescu, fost presedinte al Romaniei, membru de onoare al ASAS:
Pentru Romania, agricultura este un domeniu vital. De altfel, in intreaga lume, lantul alimentar este extrem de important, in conditiile in care la fiecare 12 ani populatia mondiala creste cu un miliard. Din pacate, la noi s-a stricat lantul agroalimentar dupa 1989, fapt pentru care am pierdut, ca tara. A existat un atac frontal impotriva CAP-urilor, motivandu-se ca sunt de tip comunist. Or, ideea de comunism a aparut mai tarziu decat cea de cooperatie. Inca inainte de razboi, seful taranistilor, invatatorul Ion Mihalache, sustinea ideea cooperativelor agricole. «Frati tarani, intovarasiti-va in cooperativele agricole», spunea fruntasul taranist.

De altfel, avem experienta altor tari, a Frantei, care a finantat crearea cooperativelor agricole. Iar in Germania, dupa unificare, fermele de 80 de hectare din vest nu au facut fata competitiei cu cooperativele agricole din zona de est. Deci, trebuie regandita aceasta idee si gasite solutii pentru dezvoltarea cooperatiei, a formelor asociative, performante.

Este necesar sa avem in vedere problemele create de criza care afecteaza economia noastra. Am trecut prin doua momente grele. Dupa 1989, a fost criza de sistem, a avut loc prabusirea unui sistem care ignora piata. In 2007-2008, a aparut criza declansata de fetisizarea pietei. Este nevoie, asadar, de un nou model de functionare a economiei. Problema este, in conditiile globalizarii, cine coordoneaza functionarea economiei. In plan national, statul. Dar pe plan mondial, cine?

Revenind la problematica agriculturii, consider ca ASAS trebuie sa contribuie la dezvoltarea acestui sector. Sa adune specialistii in sprijinul unei strategii, care sa preia tot ce s-a facut pana acum si sa vina cu solutii pentru a pune in valoare resursele de care dispune sectorul agricol.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Bancii Nationale:
Imi exprim, aici, opiniile, nu in calitate de consilier la Banca Nationala, ci in cea de fost si actual jurnalist, preocupat de agricultura. Am vazut, in ultimii 20 de ani, multe programe de organizare si restructurare si toate incep si se sfarsesc cu bani. Agricultura are la dispozitie 10 miliarde de euro, dar lucrurile sunt neclare in privinta accesarii. Presedintia are o cifra, Guvernul, alta, Uniunea Europeana, alta. Realitatea este ca bancile sunt foarte reticente sa dea un credit garantat cu terenuri. Sunt probleme cu proprietatea. Piata funciara nu este functionala. Solutia este un nou rol al statului in economie, un parteneriat stat-privat. Deci, statul sa intervina, sa incheie parteneriate cu initiativa privata si sa garanteze finantarea agriculturii. Statul, insa, trebuie sa aiba si un rol de organizator. As aminti doar doua aspecte:

Primul: nu avem in Romania o bursa agricola. Guvernatorul BNR a spus - si sunt de acord cu aceasta observatie - ca noi avem o bursa de bani, dar nu avem o piata de rosii.

A doilea: ne lipsesc serviciile. Nu vad posibilitatea ca, prin initiativa privata, sa se asigure serviciile. Este necesar un parteneriat stat-privat, care sa aduca si garantii de la banci. Bancile vor sa se dea bani in agricultura, dar e problema legata de incredere.

Valeriu Steriu, presedintele Comisiei prezidentiale pentru Strategia agriculturii:
In ultimii 20 de ani, au fost elaborate peste 20 de strategii, din care unele de catre straini, care nu cunosteau realitatile de la noi. Dupa ce Uniunea Europeana a finalizat Strategia in perspectiva anului 2020, dupa ce DGAgri si comisarul Ciolos au conturat directiile pentru viitoarea PAC, este randul nostru sa venim in Romania cu o politica agricola proprie. Problemele sunt cele legate de finantare, irigatii, dezvoltarea pietei, energie, cooperatie. Nu sunt uitate nici cele cu impact imediat, cum sunt cele legate de criza economica si absorbtia fondurilor europene.

Spunea domnul Vasilescu despre faptul ca stam cu niste fonduri in vitrina, dar eu cred ca este rolul Bancii Nationale sa impulsioneze acordarea de catre banci a creditelor in agricultura.
Comisia prezidentiala pe care o conduc este alcatuita din specialisti care nu fac decat politica agricola. Avem trei subgrupe sectoriale - dezvoltare rurala, agricultura si zootehnie. De fapt, elaboram un document de lucru, care va fi definitivat prin consultari cu toti cei implicati in mediul agricol, de la micii fermieri pana la oameni de stiinta. Tot aici, la ASAS, ne vom intalni pentru acest lucru. In final, vrem sa avem un document care sa se bazeze in aplicare pe doua elemente esentiale - bani si legi.

Stefan Poienaru, Agrofam Holding, Fetesti:
In ultimul timp, remarcam o schimbare evidenta de atitudine fata de problematica agricola. Inclusiv Ministerul Agriculturii discuta despre o politica agricola coerenta. Aceasta schimbare tine de perceptie.
Pana acum, agricultura era perceputa ca o indeletnicire. Astazi, este o afacere, o problema nationala si, in primul rand, are o anumita responsabilitate fata de asigurarea hranei populatiei si fata de generatiile viitoare. Participarea crescanda a agriculturii la Produsul Intern Brut, inclusiv din acest an, nu este intamplatoare. Salturile din agricultura nu sunt intamplatoare. Ele sunt rezultanta capabilitatii celor implicati in agricultura, a potentialului extraordinar existent. Pentru ca traiesc in mediul rural, pot observa ce se intampla acolo. Si cred ca o analiza in acest domeniu este responsabilitatea Ministerului Agriculturii.

Din punct de vedere economic, agricultura isi va urma trendul crescator, pentru ca investitorii sunt interesati sa produca.
Dar, in sate, unde traieste cel putin 40% din populatie, intalnim promiscuitate, nemunca, lipsa de perspectiva pentru tineri. Aici ma gandesc la parteneriatul public-privat, la ce ar trebui sa faca statul pentru a ridica satul romanesc de azi.

Nicusor Serban, fermier, Mariuta, judetul Calarasi:
Agricultura se confrunta cu multe probleme, dintre care unele sunt «istorice». S-a gresit foarte grav in anii din urma, astfel ca am ramas cu probleme de faramitare a terenurilor, cu distrugerea sistemelor de irigatii si a sectoarelor zootehnice etc. Vorbind despre strategia care se pregateste si care este necesara, consider ca ea trebuie sa rezolve problema apei, mai ales pentru zonele cerealiere. Suntem, desigur, bucurosi pentru productiile mari din acest an, dar ingrijorati pentru ce va fi la anul. Cert este ca, fara a asigura apa, ne vom bucura intr-un an si vom plange in alti trei. Sistemele de irigatii pe care le-am avut nu mai sunt actuale. Avem nevoie de un alt sistem, care sa se bazeze pe toata reteaua hidrografica. Autoritatile trebuie sa aiba in vedere ca, in agricultura, apa nu se consuma, ci se regenereaza.
O alta problema de mare actualitate este cea legata de valorificarea productiei. A exporta grau, porumb, productie primara nu este o afacere. Trebuie stimulata dezvoltarea zootehniei, care sa transforme productia vegetala in productie animala.
Revenind la strategia care se pregateste, consider ca ea trebuie sa trateze toate zonele agricole ale tarii, fiecare avand resursele si specificul ei. Spre exemplu, sa aplicam modelul californian in Baragan si modelul austriac in zona de deal si de munte.


Valeriu Tabara, ministrul agriculturii:
In perioada 1994-1996, cand nu eram tara membra UE, discutam ce inseamna sa avem un potential acceptabil pentru a negocia aderarea. Acum, mergem discutam despre perspectiva perioadei 2014-2020. Sunt doua elemente esentiale. Primul este cel legat de productie, de ce am realizat in agricultura, si al doilea de strategia noastra, care este o parte din Politica Agricola Comuna. Nu sunt de acord cu cei care spun ca absorbtia fondurilor europene nu este buna. Anul acesta, in trimestrele III si IV, vom absorbi circa 1,2-1,4 miliarde de euro, iar pana luna trecuta au fost transferate 249 milioane de euro, prin plati directe de care au beneficiat 690.000 fermieri, acele avansuri pe care le vom finaliza pana in decembrie.

Daca anul acesta a fost bun pentru sectorul agricol, un an bun si pentru grau si pentru porumb - ceea ce se intalneste o data la 30 de ani - este pentru prima oara cand situatia este buna si in zootehnie. Avem cresteri de efective si in sectorul ovin si in sectorul bovin.

Daca discutam despre modernizare, sa nu uitam ca avem capacitate de prelucrare a laptelui de trei ori mai mare decat productia pe care o realizam!

Ceea ce va pot spune este ca, pana la 30 septembrie, s-au dezvoltat peste 20.000 de agenti economici care au beneficiat de fonduri. Si avem peste 45.000 de proiecte. Iar la finalul programului de 7 ani, vom avea circa 80.000 - 100.000 de proiecte, in care 80% lucreaza tineri si femei.
Referitor la modernizare si restructurare, trebuie sa avem in vedere ca sistemul romanesc de agricultura este alcatuit din mai multe componente complementare. Cert este ca, in ultimii ani, s-au resorbit aproape 700.000 de ferme agricole mici. Este bun acest lucru sau este rau? Sa avem in vedere ca rolul agriculturii nu este numai pentru a produce alimente, pe langa productia agricola, este vorba si de sursa de energie. In momentul de fata, noi exploatam doar 31-40% din potentialul agricol. Deci, trebuie sa intelegem ca in sistemul agricol este necesar sa dezvoltam sectoarele, sa mergem pe utilizarea complexa a resurselor de care dispunem.
Inca un aspect: se vorbeste despre faptul ca exportam materie prima. Dar, ce poate fi mai bun la export decat bobul de grau? Pentru celelalte produse trebuie sa dezvoltam capacitati de prelucrare. La grau, nu. Problema este de a crea retele de comercializare.

Am auzit opinii ca ar trebui sa conservam 8 milioane de tone de grau in tara. Cu ce bani? Cu ce costuri?
Discutam despre rapita, care nu reuseste in aceasta toamna. Dar, anul trecut, am pierdut mai mult de 100.000 ha. Se stie, oare, ca sunt soiuri de primavara care pot fi cultivate?
Problema noastra majora este modernizarea, dotarea agriculturii, pentru care trebuie sa utilizam alocatiile europene. Dar, aici este vorba si de contributia romaneasca. Conform Tratatului de aderare, din 2014 nu avem dreptul la CNDP (fondurile nationale complementare de plati). Trebuie sa facem demersuri pentru a se reveni la aceasta masura, avand in vedere situatia in care se afla sectorul nostru agricol. Totodata, pozitia mea este impotriva plafonarii si sustin in continuare acest punct de vedere. Consider ca trebuie sa dezvoltam acel sistem de ferme care au cea mai mare productivitate si eficienta.

Lucian Buzdugan, TCE 3 Brazi, Insula Mare a Brailei:
Situatia agriculturii este nemultumitoare. Performantele noastre sunt departe de cele din Europa. Ne mentinem cu productii de 3-4 tone cereale la hectar; avem cea mai mare suprafata necultivata (cred ca suntem unici in acest sens); de la cateva milioane de hectare irigate s-a ajuns astazi la cateva mii; costurile cu energia si combustibilii sunt extrem de mari. Avem 10 miliarde euro alocati pentru investitii, care se afla "intr-o vitrina". Dar nu ne uitam cine ii ofera si cine ii primeste. Suntem, oare, pregatiti sa-i folosim?

Consider ca Ministerul Agriculturii ar fi trebuit sa gaseasca o solutie in acest domeniu. Sa fie alesi oameni in stare sa cofinanteze si stabiliti specialisti care sa elaboreze proiecte.

De asemenea, este necesara o formula de sprijin direct, simplificat, pentru cei care vor sa acceseze fonduri europene si sa fie eliminati cei care ingreuneaza procesul de accesare si materializare a proiectelor.
Consider ca niciodata n-a avut agricultura noastra o sansa cum o are astazi, cand criza alimentara se profileaza. Sigur, Uniunea Europeana ofera strategii si programe clare pentru sectorul agroalimentar, dar romanii trebuie sa-si dezvolte propriile programe, sa puna in valoare resursele pe care le avem, pentru ca agricultura sa atinga gradul de performanta si de competitivitate la nivel european.
Socotesc ca am avut un an agricol bun, dar venind de la Braila am constatat ca nu sunt semne foarte bune pentru viitoarea productie. Noi, in Insula, avem 7.000 ha cu rapita, care arata mai bine ca anul trecut, pentru ca a fost irigata. Dar sunt alte suprafete unde cultura este in pericol. De aceea, cred ca trebuie luata in considerare rezolvarea problemei irigatiilor, care sunt vitale pentru agricultura romaneasca.

Gheorghe Glaman, presedintele Societatii Horticultorilor din Romania:
Imi pare rau ca, la aceasta intalnire, nu sunt mai multi agricultori. Aceasta inapetenta pentru a participa am observat-o si in teritoriu, la evenimentele pe care le organizeaza ASAS, ministerul sau alte institutii. Multi acuza, in intalnirile noastre, mai putin lipsa de resurse, cat lipsa de incredere in autoritatile locale de stat. Acesta este un mare pericol, pentru ca in aceste conditii nu se poate construi.
Eu cred ca primul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa punem ordine in activitatile noastre. Daca nu ordonam aceasta tara, nu avem nici o sansa.
Referindu-ma la agricultura, amintesc faptul ca am scris despre fiscalizare zeci de articole. Pentru ca piata agricola nu mai este demult a agricultorilor. Este o piata dominata de interese, de snapani sau de oameni care cumpara pe nimic de la producatori si vand la suprapret.
Fiscalizarea ar aduce la buget, numai de la importul de legume si fructe, peste 300 de milioane de euro. Raportata la intreaga piata, cifra ar fi mult mai mare. Fiscalizarea inseamna acel lant de distributie intre producator, intermediar si consumator.

Se plang bancherii, pe buna dreptate, ca nu avem un vocabular pentru un dialog cu ei. Asta pentru ca nu avem fiscalizare. Am inceput sa vorbim despre economia de piata ca despre ceva rau.

Sustin si eu ca trebuie sa aducem inapoi la Ministerul Agriculturii veterinarii, cadastrul si sa scoatem cercetarea agricola de la Ministerul Educatiei si Cercetarii. Poate si liceele agricole...

Adrian Radulescu, deputat PDL:
In primul rand, vreau sa-l critic pe dl Lapusan pentru faptul ca nu a respectat termenul stabilit de doua ore. Eu i-am spus ca doua ore este suficient. Acum, cei din sala au inceput sa plece. Apoi vreau sa-l felicit pentru cel de-al doilea volum "Interpelari agro-politice".

Referitor la dezbaterile de azi, am cateva lucruri pe care vreau sa le spun.
In primul rand, nici o agricultura din lume nu s-a dezvoltat fara o banca a agriculturii, care sa finanteze acest sector. Or, astazi, bancile nu vor sa finanteze agricultura. In relatiile cu bancile, se discuta partea teoretica si nu cea practica, asigurarea capitalului de lucru pentru fermieri.

O alta problema este cea a organizarii, a filierei de produs. Faptul ca statul s-a retras din economie, implicit din agricultura, ne-a dus in situatia in care ne aflam astazi. Romania are, cu adevarat, un potential extraordinar. Dar, noi am pierdut pietele in 1990 si nu am stiut sa le castigam.

Statul trebuie sa se implice in organizare, in piete, in reindustrializarea agriculturii. Pentru a fi explicit dau un singur exemplu: am fost recent in Arabia Saudita, impreuna cu ministrul de externe. Autoritatile ne-au spus ca vor sa le dam 5-6 milioane de tone de cereale. Dar vor un contract cu statul!