Varujan Vosganian, fost ministru de Finante (in foto), spune ca bugetul Romaniei pierde, prin lipsa unor masuri de fiscalizare a producatorilor agricoli, circa 1,5- 2% din PIB. Una dintre primele masuri care ar trebui luate de Guvern pentru a mai reduce evaziunea fiscala din agricultura este completarea Cadastrului, cu toate suprafete de teren arabil inscrise.
Marirea suprafetelor pe care se lucreaza este, si ea, una dintre reglementarile pe care Vosganian le-ar implementa. "Suprafetele mai mari sunt mai usor de contabilizat. Atat timp cat facem o agricultura de gradina, nu vom putea fi si performanti. In acest sens, agricultorii vor trebui sa se asocieze pentru a face ferme mai mari, mai eficiente", spune Varujan Vosganian.
Extrem de importanta este si o mai buna organizare si reglementare a pietei in acest domeniu. Fermierii nu trebuie sa fie lasati sa vanda imediat dupa ce au recoltat. De obicei, in momentul recoltarii, comerciantul ofera fermierului un pret mai mic, caci exista un surplus de marfa pe piata, este de parere fostul ministru de Finante. Indiferent de produsul pe care il vinde fermierul, fie ca este vorba de cereale ori de legume sau fructe, pretul in momentul recoltarii este mai mic decat pretul pietei. Comerciantul, si vorbim de orice comerciant de buna calitate, va profita de faptul ca fermierul se afla cu marfa in camp, ca nu are unde sa o depoziteze.
Ori, noi nu avem suficiente spatii de depozitare in ferma, nici pentru cerealisti, nici pentru legumicultori. Cea mai mare parte din silozurile/depozitele existente inainte de '89 au fost privatizate pe structuri judetene. In felul acesta s-a inlocuit monopolul de stat, care era national, cu monopoluri private, mai mici, la nivel de judet.
Este cazul, de pilda, al depozitelor de la fostele ILF, dar si al silozurilor de la Comcereal. Fermierii nu au putut, pana acum, sa-si construiasca propriile lor depozite, de dimensiuni rezonabile, in ferma.
Cele mai bune exemple sunt chiar de anul acesta. Pe pietele mari ale lumii, pretul cerealelor a fost mare. Degeaba era cotat graul, la Chicago, cu mai mult de 200 de euro/tona. Agricultorul care nu avea siloz propriu, a fost nevoit sa vanda graul direct din combina, cu cateva zeci bune de euro mai putin. Aceeasi regula s-a aplicat si in cazul porumbului. Acest mod grabit de vanzare, "cu banii jos", la capatul tarlalei, lasa loc si de evaziune fiscala. Negustorii cumpara cerealele fara factura, pe un borderou de achizitii fictiv, care nu este inregistrat in contabilitate.
In plus, este de parere finantistul Vosganian, ar trebui infiintata si la noi o bursa de cereale. Un loc in care tranzactiile sa se faca in deplina transparenta, in partide mari, de calitate.
Crearea unei burse a agricultorilor aduce pretul produselor de la noi la acelasi nivel cu pretul acelorasi produse din oricare parte a lumii, ca in principul vaselor comunicante.
Ideea unei astfel de piete in zona de sud-est a Europei nu este noua. Se vehiculeaza de ceva vreme. Chiar pe ministrul de azi al Agriculturii, dl. Tabara, l-am auzit vorbind despre asta, dar vad ca nimeni nu se implica in crearea ei.
In ce priveste legumele si fructele, s-au cheltuit bani imprumutati de stat din Germania pentru construirea unei Piete de Gros la Bucuresti, dar destinatia cladirii a fost deturnata. Legumele care s-ar fi vandut prin acest "vailing" ar fi intrat, toate, pe fagas fiscal, cu mult mai putine portite de evaziune fiscala.
O masura care ar trebui luata pe partea de panificatie vizeaza micile brutarii si morile. Pentru acestea ar trebui impus un anumit "impozit forfetar", este de parere dl. Vosganian.
O ultima masura vazuta de fostul ministru al Finantelor tine de relatiile dintre producatori. Fermierii ar trebui sa aiba o relatie de natura comerciala mult mai intensa. In acest fel, si industrializarea sectorului agricol s-ar produce mai rapid.
Revenind la pierderile de bani pe care le are bugetul Romaniei prin nefiscalizarea acestui domeniu, calculul este simplu. Liberalul Vosganian spune ca agricultura are o valoare de 7 - 8% din PIB, adica undeva la 10 miliarde de euro. "Din acest maximum de 8%, o treime ar trebui sa mearga la buget, adica undeva la 2,5%. In Romania, in momentul de fata, bugetul primeste, din agricultura, doar echivalentul a 0,5% din PIB (n.r. - 625 de milioane de euro), in loc de 3,1 miliarde euro", a conchis Vosganian.
Catalin ALEXANDRU
