Saptamana trecuta s-a incheiat Agritechnica, cea mai mare expozitie de tehnica agricola din lume. Numaratoarea vizitatorilor a ajuns pana la 415.000 de oameni, in marea lor majoritate fermieri, prestatori de servicii si dealeri de utilaje.

Din acestia, peste 100.000 au venit din afara Germaniei, tara unde a avut loc evenimentul. Organizatorul, DLG, spune ca au fost si putin peste 550 de fermieri romani inregistrati ca vizitatori ai expozitiei.

Pentru ei, 2.700 de companii din 48 de tari au prezentat ultimele noutati tehnice. Au ocupat fiecare metru patrat din cele 36 de hale. In total, peste 3 hectare de standuri. De fapt, la Agritechnica culoarele de trecere sunt voit lasate inguste, pentru a-i impinge pe vizitatori sa mearga prin standuri, printre masinile agricole, sa le atinga, sa le vada, si nu doar sa "pluteasca" intr-un suvoi uman, pe coridoare.
Agritechnica este atat de mare si atat de condensata, incat in 3 zile nu am reusit sa o vizitez toata. Un ziarist englez glumea povestind ca si-a montat un pedometru cu care si-a numarat pasii. La finalul unei zile ii ieseau aproximativ 20 de km mersi pe jos. A stat 5 zile in total si se lauda ca va face 100 de kilometri.

Cu tot acest aflux urias de vizitatori, in jurul targului nu se produc ambuteiaje serioase si poti gasi mereu un loc de parcare.
Mai multi vizitatori ca niciodata
Numarul de vizitatori a fost unul record, la care organizatorul, DLG, spune ca nu se astepta. Mizau pe 300.000, dar au venit 115.000 de oameni in plus.

Caracterul international al Agritechnica nu se refera doar la firmele expozante, ci si la vizitatori. 10.000 de oameni au venit special la targ din Olanda, alti 9.000 din Elvetia, 8.400 din Austria, 6.000 din Irlanda.
In jur de 18.000 de fermieri au fost din Europa de Est, unde numele targului atrage ca un magnet. Cei mai multi dintre estici au fost polonezii, 3.200 de oameni. Din Rusia au venit 2.300 de vizitatori, iar din Ucraina 1.600.

Poate neasteptat, au fost si 6.000 de vizitatori din America. Dar statistica expozitiei nu face distinctia intre cei veniti din Nord si cei veniti din Sud.
Sa notam din statisticile oferite de organizatori si faptul ca un sfert dintre cei care au vizitat expozitia au acasa ferme mai mari de100 de hectare. Iar 10% au ferme de peste 1.000 de hectare.

Viitorul lumii agricole s-a vazut la targ
Am vazut o singura ferma cu stand la Agritechnica, Mryia, din Ucraina. Lucreza 250.000 de hectare, are 7.000 de angajati si nu mai stiu nici ei cate utilaje agricole. La Agritechnica anuntau ca fac angajari pentru specialistii in tehnica.
Utilajele prezentate la expozitie sunt parca construite cu gandul la acest model de exploatatie: de dimensiuni tot mai mari, mai puternice, mai rapide, cu latimi de lucru mai mari. Or, asta vine in contradictie cu ferma familiala, de tip european. Explicatia ar fi aceea ca marii constructori de masini se orienteaza dupa cerintele pietei. Iar marile ferme din est (Rusia, Ucraina, dar si Romania, Bulgaria, teritoriile din fosta RDG etc.) sunt mai bogate, au bani sa cumpere.

Pe structurile de metal, constructorii adauga sisteme electronice din ce in ce mai sofisticate, tot mai multi senzori.
Legatura cu satelitul prin GPS a devenit banala, acum utilajele comunica intre ele, au mai multe GPS-uri montate pentru a sti cu precizie pe unde trec si nu se suprapun nici macar un centimetru.

Agricultura urmatorilor ani nu va avea nevoie de multa forta de munca, ci doar de oameni bine pregatiti in reglarea echipamentelor. De altfel, si medalia de aur a expozitiei a fost castigata de un concep Fendt, in care tractoristul conduce doua tractoare in acelasi timp.
In 2012, vom vedea pe piata plugul cu 17 trupite construit de Gregoire Besson, cel mai mare plug din lume; semanatoarea de paioase cu 18 metri latime de lucru, un adevarat mastodont construit in America de John Deere; tractoarele de 500 CP de la Claas; spreyerul cu o deschidere de 42 de metri de la Hardi ori semanatoarea de prasitoare Maschio Gaspardo, cu 23 de randuri.

Un loc special au avut la expozitia de la Hanovra solutiile pentru productia de biogaz si curent electric, o afacere care prinde tot mai mult in randul fermierilor germani si care pare sa se extinda cu succes in restul Europei.