In viata politica nu s-au produs schimbari. Nici de directie, nici de ritm. Fiecare incearca sa joace pe cont propriu, fiindu-le parca frica de orice combinatii care sa schimbe raportul de forte. Cele cateva sondaje de opinie, inafara de a-l cobori pe micutul Boc la nivelul marii (cota zero) si a salta exagerat cota de incredere a opozitiei, nu indraznesc (cu tot aranjamentul) sa transeze lucrurile. Nu se elimina in totalitate posibilitatea ca PDL-ul sa se afle in viitoarea formula de guvernare, iar in ceea ce priveste opozitia, nu se transeaza batalia dintre PSD si PNL (avantaj PSD) si dintre liderii acestora (avantaj PNL). Chiar daca Antonescu a reusit, la o emisiune televizata, sa confirme distanta fata de Ponta, faptul ca PNL nu are un program politic (public), nu poate fi compensat cu eventuale "proiecte" ocazionale pe care le lanseaza in functie de sezon. Cu tot jocul de scena si amenintarile, ce se doresc cat mai realiste, opozitia fuge de o asumare a guvernarii!
Tot din sondaje rezulta ca zona rurala reprezinta mai bine de jumatate din electorat (avand in vedere si procentajul participarii la vot). Aici, optiunile nu sunt conturate (criza a afectat mai putin viata omului simplu de la tara) si deci poate reprezenta o masa de manevra cu mare potential electoral. Daca in urban ofertele electorale, inclusiv ale partidelor mici, vor gasi o oarecare sustinere (dispersia votului va putea fi destul de mare), in zona rurala influenta liderilor politici din administratia locala, televiziunea si radioul vor avea influente decisive in formarea optiunilor de vot. Aici electoratul se va concentra in doua, maxim trei grupuri. Ruralul ar putea decide viitorii castigatori. Daca avem in vedere ca pentru zona rurala exista un program negociat cu UE pana-n 2013, ce are finantarea asigurata ( bugetul UE si cofinantare din bugetul RO), rezulta ca aici, cu efort mic, se pot obtine rezultate extraordinare. Cineva ar putea spune "si pana acum, de trei ani, am avut aceste oportunitati si nu s-a intamplat nimic bun". Regulile stabilite de aceleasi grupuri care si beneficiaza de proiecte, schimbarea permanenta a regulilor de calificare, externalizarea unor servicii (asa zise servicii tehnice) pe unde se umbla mai departe cu "cioara vopsita", mediul opac in procesul de validare a proiectelor, la care se adauga elemente legate de acordarea finantarii si ulterior cele de decontare, cu exagerate intarzieri la rambursare sunt cateva din cauze. Mai trebuie o mana forte (sustinuta politic!) si o minte creatoare care sa introduca putina ordine in activitatea agricola si sa stabileasca mecanismele de implementare a proiectelor. Nu cred ca un individ singurel ar reusi sa rezolve problema. Chiar daca am gasi unul cu dotarile necesare, dupa ce acesta ar ajunge la butoane vor apare atatia care sa-i invineteasca gleznele incat mai repede sau mai tarziu o s-o lase jos. Nu doresc sa fac referire la extraordinar de tacita colaborare intre varfurile politice din MADR care se vede dinafara si care nu prevesteste nimic bun. Numarul ministrilor din ultimii ani este elocvent. Nu doresc sa discut despre compatibilitatea acestora cu functia de ministru al agriculturii. Una este sa reciti frumos Moartea caprioarei si alta este sa impusti si sa tai capra cu brisca! De asemenea, nici de o atitudine a tuturor fortelor politice, pentru elaborarea unei strategii comune (macar obiective si principii generale), nu poate fi vorba la romani. Avem prea multe exemple in care urmatorii, pana nu au daramat tot ceea ce au construit cei dinainte, nu s-au lasat.
Si totusi subiecte legate de agricultura parca se consuma mult mai des in ultima perioada. Nu cred ca sunt determinate de pozitia oficiala a CE in legatura cu viitoarea orientare a PAC (le-as numi mai degraba noi accente ale PAC). Chiar si dezbaterea prin care ministrul a dorit sa afle pozitia partenerilor sociali, organizata de Sf. Nicolae, nu mai poate fi o testare de atitudini. Problema noastra este cum sa ne pregatim pentru a utiliza iintegral suportul european. Subiectul nu a fost nici macar tangential atins la o dezbatere consumata la Academia Romana si a fost doar amintit la Forumul Agricultorilor PSD.
Si totusi ceva se intampla. Politicul este in cautare de solutii si zona rurala ofera o mare oportunitate. PNL nu are un program politic (cu atat mai putin unul pentru agricultura); PSD are ceva pagini care nu spun prostii dar nici nu ofera solutii; UNPR isi consolideaza pozitia nesemnificativa pentru vreo constructie politica viitoare; PDL are probleme de reasezare interna.
Exista in zona rurala niste oportunitati extraordinare (ignorate pana acum de catre politic) care vor determina aparitia unor solutii. Poate aparitia unui nou partid agrar!