Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Agricultura a ajuns miloaga bugetului!

Este o nebunie! In ultima perioada, fiecare vrea sa scrie o strategie pentru agricultura: una, la Presedintie; alta la Minister, altele la Camera Deputatilor, ori prin Camere de hotel etc.).

Eu ma asteptam ca Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, sa elaboreze o strategie pentru o perioada lunga de timp (7 ani minim) si sa se tina de ea!

O strategie cu o viziune si un buget. Nepasarea, nepriceperea, smecheria sunt printre motivele starii de lucruri de azi.

Noi avem un cadru general de politica agricola la nivelul Bruxelles-ului.
Imbatranirea si depopularea satelor, migratia tinerilor, abandonul terenurilor, degradarea solurilor, lipsa locurilor de munca, saracia, sunt suficiente argumente care demonstreaza ca mediul rural romanesc, asa cum este astazi, nu are viitor.

Proprietatea funciara este mai ineficienta decat in sec. XIX. Lipsesc institutiile de consultanta si consiliere. Abunda institutiile de control. Nici o speranta pentru tinerii din spatiul rural.
Se vede foarte bine ca obiectivele fundamentale ale sectorului agricol au fost abandonate. Produsele romanesti pierd in fata concurentei. Nu suntem capabili sa ne recastigam piata interna de alimente, si, mai ales, nu suntem capabili sa ne asiguram securitatea alimentara si energetica.

Despre rolul important al agro-mediului in dezvoltarea rurala nu mai discuta nimeni. Gestionarea durabila a terenurilor agricole a ajuns obiectivul negustorilor de terenuri si nu al guvernantilor.

Pe langa "misiunile de partid" ale unui ministru (pe care le inteleg, dar nu le aprob), teoretic, ar trebui sa-i pese de ceea ce se intampla in sectorul pe care-l pastoreste. Am avut curiozitatea sa analizam datele pe care le detinem cu privire la mandatele ministrilor agriculturii din perioada 2008-2011.
Pentru platile directe, ministrii nu au nici o implicare. Ele sunt esalonate de la Bruxelles pe anii 2007-2013. Dar pentru proiectele de investitii trebuie sa transpiri serios.

In 2008 (mandatul lui Dacian Ciolos) discutam de 3 masuri implementate si efectuate plati. In 2009 (mandatul lui Ilie Sarbu) au fost implementate si efectuate plati pentru 13 masuri. In anul 2010 (mandatul Mihail Dumitru) vorbim de 14 masuri, iar in 2011 avem 17 masuri (mandatul Valeriu Tabara). Din simpla citire rezulta ca mandatul cu cele mai multe masuri implementate a fost cel al lui Ilie Sarbu, cu 10 masuri, urmat fiind de Valeriu Tabara cu 4 masuri, Dacian Ciolos cu 3 masuri si Mihail Dumitru cu o masura.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de finantare creat de UE pentru a sprijini tarile membre in implementarea Politicii Agricole Comune. Nu doar Romania va beneficia de acest Fond, ci si alte state membre. FEADR reprezinta o oportunitate de finantare pentru spatiul rural romanesc, in valoare de 7,010 miliarde de euro, incepand cu 2007 si pana in 2013.

Numarul total al contractelor incheiate, aferente masurilor implementate, este de 46.700 (pana la sfarsitul lunii octombrie 2011), numarul total al contractelor cu plati efectuate este de 39.779, cu o valoare de 1.314.203.264 euro. Situatia platilor, raportata la valoarea proiectelor contractate, pe fiecare mandat in parte, platit/contractat, se prezinta astfel: Dacian Ciolos 66,50%, Ilie Sarbu 48,20%, Mihail Dumitru 22% si Valeriu Tabara 9,80%.

Situatia proiectelor contractate si a platilor efectuate pe fiecare mandat, raportata la perioada 2008-31 oct. 2011, se prezinta astfel: Dacian Ciolos - contractat 13,30%, platit 27,60%; Ilie Sarbu - contractat 29,10%, platit 41,90%; Mihail Dumitru - contractat 37,80%, platit 24,80%; Valeriu Tabara - contractat 19,80%, platit 5,70%.
Situatia proiectelor contractate si a platilor efectuate pe fiecare mandat, raportata la Total Fonduri Alocate pentru 2007-2013, se prezinta astfel: Dacian Ciolos - contractat 7,45%, platit 5,17%; Ilie Sarbu - contractat 16,28%, platit 7,85%; Mihail Dumitru - contractat 21,10%, platit 4,64%; Valeriu Tabara - contractat 11,06%, platit 1,08%.
De-aia spun: Domnule ministru, mai pragmatic, mai putine povesti din ?94 si mai multa munca!


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!