Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Myo-O iese pe piata cu silozuri standardizate

Spre deosebire de ceilalti constructori de silozuri, care vand solutii foarte sofisticate, silozurile Myo-O sunt ca o haina pret-à-porter, gata de luat acasa. Fermierul cumpara un siloz si il poate monta singur, iar Myo-O ii pune la dispozitie, in caz de nevoie, un tehnician. Ori poate lucra cu un reprezentant al constructorului pentru consiliere. Normal, cel mai comod este sa apeleze la pachetul complet de servicii.
Botezat cu umor Mc Silo, proiectul celor de la Myo-O promite sa fie unul gandit pentru fermierii intre 200 si 700 hectare.
"Avem preturi mici si ne asumam sa avem foarte putin profit. Dar preferam sa iesim cu un pret bun, de dumping, pentru a musca cat mai mult din piata", spune Emilian Icleanu, director de vanzari al Myo-O.

Continutul pachetului Mc Silo
Un siloz Myo-O contine o celula metalica, fabricata de Symaga in Spania, un producator cunoscut de astfel de celule. Echipamentele de manevrare sunt produse de firma Konsgkilde din Danemarca. La cumparare, fermierul primeste celula metalica, scara interioara, scara exterioara, colivia care protejeaza scara, usa de acces si vizitare, eventual pentru celulele cu dimensiuni mai mari o platforma de stationare cu mana curenta, sistemul de aerare, ventilator centrifugat, guri de ventilare in acoperis, sistem de urmarire a temperaturii prin termocabluri si echipamentul de manipulare, cu elevator principal pentru incarcare in celula si din celula in auto, transportul elicoidal, melcul masurator etc.
"Vizam un anumit segment de clienti, fermierii mici spre medii, de la 200 la 700 de hectare. Mai sus de 700 fermierii isi cumpara sisteme custom", explica Icleanu.
Fermierul poate opta pentru mai multe celule mai mici sau poate sa-si ia doar o celula. Depinde de ce doreste sa depoziteze, estimarea cantitatii si grosimea stratului de pastrare.

Avantajele financiare ale unui siloz
"Toti fermierii au nevoie de un spatiu de depozitare?, spune Emilian Icleanu." Un siloz are avantaje clare fata de o magazie. In primul rand, cerealele sunt depozitate in siguranta fata de daunatori si de intemperii. In plus, se evita manipularea manuala a cerealelor. Depozitarea se poate monitoriza permanent si se pot imbunatati indicii calitativi ai cerealelor depozitate. Mai mult, se poate incarca si descarca usor o cantitate mare de cereale. Dar cel mai important este ca fermierul poate vinde doar atunci cand are nevoie.
Noi am facut un calcul pe o ferma care are 400 de hectare in zona de sud. In conditiile unei productii mai mult decat rezervate, la grau de 3 tone, la porumb de 4,5 tone, la floarea-soarelui de 2 tone etc, am facut un calcul de pret si, daca fermierul valorifica la momentul de pret maxim, in decembrie, ianuarie sau februarie, a rezultat o diferenta de 85.000 de euro. Ceea ce reprezinta de doua ori costul unui siloz de 500 de tone.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!