Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Vine recolta. Cum pregatim combina?

Nimeni nu stie mai bine ca un profesionist mecanic harsit in agricultura ce trebuie sa ii faca la o combina ca sa mearga ceas. Noi am stat de vorba cu Teodor Tigan, seful sectiei de mecanizare de la Combinatul Agroindustrial Curtici. Presa a vorbit despre el acum cativa ani, cand l-a laudat Dimitrie Musca ca-i da 15.000 de lei pe luna in campanie. Atunci ziaristii se minunau ca o combina costa mai mult decat o vila cu piscina si toate cele. Dar sa revenim la mecanica.

Intai se face o revizie si se schimba piesele defecte

Agroindustriala Curtici lucreaza cu 13 combine, toate Claas. Cele mai mici sunt Dominator 108, cu heder de 5 metri, si Mega 204 iar cele mai mari sunt Lexion 770 cu heder de 9 metri.
"In primul rand noi facem o revizie generala a intregii combine. Apoi vin reparatiile. Pe acestea nu le poti planifica intotdeauna. Cand desfaci combina vezi adevarul," spune Teodor Tigan.
"Intai verificam toate ansamblele si subansamblele combinei, de la rulmenti, bucse, elevatoare, lanturi etc, astfel incat sa nu avem nici o ora de stationare accidentala pe perioada campaniei. Inlocuim tot ce este nevoie. In functie de uzura fiecareia in parte, avem alte subansamble de schimbat. Respectam cu strictete manualul si avem reparatii pe care le facem constant, la un numar fix de ore. Facem absolut toate reparatiile la combine, la noi in ferma. Sigur, la cerere ne ajuta si reprezentanta Claas."

Dupa revizie urmeaza reglajele
"Reglajul de baza al combinei porneste de la ce recoltam cu ea; de pilda, grau. La inceput definim turatia la toba, turatia la vant, deschiderea tobei, sitele etc. Acestea sunt reglajele recomandate de producatorul utilajului.
Apoi vin reglajele specifice fiecarei culturi, fiecarei parcele, fiecarui moment al zilei. Vom avea un reglaj dimineata, cand intram in lan, si alt reglaj la ora 12 sau 14, cand avem 36 de grade afara si umiditatea foarte scazuta, ori seara, cand incepe sa creasca umiditatea.
Reglajele se fac pe toata perioada zilei, de cate ori e nevoie, in functie de specificul culturii, de densitate, de soiul de grau, pentru ca un soi se bate mai usor, altul se bate mai greu. Sunt foarte multi post-parametri de care depind reglajele combinei."

Cand terenul e imburuienat, artificiile de recoltare sunt mai dificile decat cele chimice
"Producatorii de combine nu fac masini pentru recoltat lanuri imburuienate. Eu spun ca e vina fermierului daca are buruieni in camp.
Din pacate pentru cei care au buruieni in lan, e mai greu sa rezolve aceasta din recoltare. Sunt cai chimice mai sigure si mai ieftine decat caile mecanice. E mult mai usor de tinut lanul curat decat de recoltat cu buruiana.
Claas-urile noastre sunt combine deosebit de performante si au nevoie de un lan curat. Si la ele putem face reglaje pentru recoltat in teren imburuienat, mai facem artificii sa curatam in caz de nevoie, dar nu este cazul."

Atentie la incendii
"Trebuie acordata o mare atentie pericolului de incendiu. In perioada de vara este o caldura fantastica, se lucreaza cu utilaje complexe si poate aparea riscul unei scantei, care poate duce la necazuri mari atat in camp cat si in bazele de receptie."

Regula Curtici: fiecare cu utilajul lui
La Curtici, Teodor Tigan conduce 36 de oameni in sectorul de mecanizare. Vara recolteaza in jur de 2.500 de tone pe zi, adica aproximativ 350 ha de grau. Pentru asta, oricui ii trebuie o forta mecanica deosebita.
"Am 28 de mecanizatori care sunt si tractoristi si combinieri. Fiecare are utilajul lui. Niciunul nu lucreaza cu utilajul altuia. Fiecare raspunde pentru ce face. La cat costa o combina sau un tractor, nu poti sa lasi pe unul sa lucreze azi si pe altul maine. La Curtici, pe utilaj nu urca decat titularul de post si cu mine", spune ferm seful mecanic.
Regula aceasta are si dezavantaje. Alte ferme mari recolteaza in schimburi. La Curtici nu. Baietii de pe combine incep munca in fiecare dimineata la 6. Doua ore fac intretinerea zilnica, sufla filtrele, radiatoarele, greseaza. Obligatoriu, trebuie sa faca plinul. Un plin le asigura o zi lunga de munca, fara realimentare. La ora 8 au o pauza scurta pentru dus si apoi pleaca in camp. Recolteaza pana la 10 seara, timp in care primesc doua mese gratuite.
La 10, trebuie sa se intoarca toti in sectie. Combinele sunt golite in camp in remorci agricole, care pleaca spre baza de receptie cereale. "Este o greseala sa mergi cu combina incarcata din camp. In primul rand taseaza terenul. In al doilea rand vine mai repede goala. Nici structura nu este la fel de supusa socurilor. Pe drum sunt hartoape, sleauri; daca ar avea 8 tone in buncar s-ar rupe" spune Tigan.
Anul acesta spera sa recolteze 8 tone de grau la hectar.
a consemnat

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!