Legea 283/2010 a Camerelor Agricole, modificata prin Legea 122/2012, a creat cadrul general de infiintare/functionare al acestei institutii (private) a agricultorilor. Legea are enorm de multe lipsuri care vor genera disfunctionalitati dar, si mai rau, are cateva chestiuni de fond ce pot constitui elemente pentru contestatii ulterioare. Lucrurile ma fac sa cred ca s-a dorit doar infiintarea Camerelor Agricole, nu si functionalitatea lor.
Nu o sa ma apuc acum sa demolez legea (la care si eu am avut o mica contributie), in speranta ca alesii, odata inscaunati, vor realiza ca roata se invarte mult mai greu fata de iluziile initiale. Poate vor gasi, disponibile inca, capacitatile care sa ajusteze legea la nivelul functionalitatii din proiect. Altfel, vom mai inregistra un esec de rasunet in marea noastra aventura de restructurare a agriculturii.
Acum, lucrurile sunt destul de incurcate. Art.24 din legea consolidata a Camerelor Agricole stabileste ca resursele pentru desfasurarea alegerilor la nivel judetean si a Camerei Agricole Nationale sunt asigurate de catre MADR. Legea spune, dar bani nu sunt! De asemenea, nu sunt resurse pentru functionarea institutiei pana la sfarsitul anului si cel putin pentru trei trimestre din 2013! Chiar daca niste cladiri parasite vor fi puse la dispozitia noii institutii, resurse pentru amenajare si dotare tehnica, salarii si alte cheltuieli de functionare, nu au fost indentificate. Si nu sunt putine nevoile. Desigur, daca vrem o institutie functionala care sa poata gestiona interesele agricultorilor in relatia cu guvernul, cu organismele internationale (special cu CE) si care sa aiba capacitatea de a gestiona direct programe cu finantare publica pentru agricultura. Cateva sponsorizari din partea magnatiilor din agricultura vor fi interpretate ca un cadou grecesc ce genereaza dependenta. Asta daca nu cumva, dupa alegeri, structurile camerelor judetene vor fi deja vasale. Daca legea prevede resurse publice pentru alegeri, o etapa premergatoare nu a fost de loc abordata: campania de informare publica in legatura cu infiintarea, functionarea si rolul camerelor agricole. Doua-trei reviste de specialitate au fost mai active (pe aceasta tema) si pe langa cele cateva emisiuni amortite ale TVR, au reprezentat toata campania de informare! Nici vorba de organizarea unor dezbateri publice, interviuri cu specialisti, etc. Nici presedintelui Comitetului National de Initiativa nu i-a fost facilitata prezenta publica pentru necesare informari. Prea ocupate cu batalia politica, nici partidele nu au acordat atentie subiectului.
Avand probabil informatia ca la nivelul judetelor situatia este confuza, ca agricultorii nu stiu despre ce este vorba, presedintele CNI (Gh. Glaman) a prelungit perioada de depunere a candidaturilor pana pe 26 sept.
Buletinul de vot super complicat, coroborat cu stangacia unor aranjamente, prevestesc tambalaul ce poate urma. In cateva judete, magnatii din agricultura s-au impus fara proteste din partea celor multi. Cam in aceeasi proportie, aranjamentele unor asociatii de la Bucuresti vor reusi, combinand interesul local cu cel de la... centru, un suport pentru Camera Nationala. ¥n celelalte judete (peste 30%) batalia se da (tot cu usile inchise) intre agricultorii ce au la inaintare DJA, Prefectura sau CJ. Daca aranjamentele vor fi echilibrate si nu vor genera mari nemultumiri, o sa ramana cum s-au inteles. Daca nu, in joc va intra in forta politicul!
La noi nimic nu se face fara aranjamente politice. Atunci cand interesele o cer, oamenii politici perfecteaza intre ei aranjamente care nu de putine ori sunt chiar impotriva propriului electorat.
Cine credeti ca va fi contracandidatul lui Blaga in Timis, al lui Ponta in Gorj, a lui Oprea in sectorul 2 sau al lui Antonescu pe unde o mai candida? Conform aranjamentelor, un neica nimeni!
Alexandru LAPUSAN
