Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Caravana Claas: 6 demonstratii in 11 zile

In perioada 9-18 octombrie, dealerii Claas au organizat Tractor Tour 2012. Demonstratia de deschidere a fost la Timisoara, sub bagheta firmei Agrocomert Holding. Am relatat acest eveniment in numarul trecut al revistei. De acolo, caravana Claas a plecat la Bailesti, in judetul Dolj, in ferma Agrozind (1.600 ha). A fost o demonstratie de succes, cu peste 120 de fermieri.
"La Bailesti au participat numai fermieri din Dolj", spune Raducu Nitu, reprezentantul Agrocomert Holding. In camp, tractoarele au lucrat cu un scarificator Papadopolus, un disc de 4,5 metri, un plug Lemken cu 7 trupite si o semanatoare de paioase de la Amazone.

Din Dolj, caravana a plecat spre Teleorman. Aici, dealerul regional Claas, compania Proinvest, a ales ferma Agrostan Impex, de 3.000 ha, pentru demonstratie. Numele celor implicati, Claas, Proinvest si Agrostan, a convins sa participe peste 100 de fermieri.
"Pe langa tractoarele Claas, acolo au fost prezentate utilaje de pregatire a solului Lemken si Maschio Gaspardo", ne-a povestit Cristian Oprea, reprezentantul Proinvest. La demonstratie au participat si fermieri din judetele Giurgiu si Arges. Cativa chiar au comandat pe loc tractoare din noile serii Claas, confirma Oprea.
Urmatoarea oprire a caravanei a fost la Constanta, la Proagroservice. Mihai Zaman, directorul companiei, a ales sa prezinte tractoarele in ferma lui Claudiu Albu, care lucreaza 1.300 ha. Au venit 135 de fermieri din Constanta, Tulcea si Calarasi.
"Au avut ocazia sa vada ce s-a schimbat la fiecare tractor in parte. Apoi, le-au testat in camp", ne-a spus Mihai Zaman.

Din Dobrogea, caravana Claas a trecut Dunarea, la Braila. Serv Class, dealerul regional, a ales sa faca demonstratia in comuna Viziru, la ferma Agro Arend (1.000 ha).
"Fermierii au fost foarte interesati de noile tractoare", povesteste Eugen Gruia, managerul Serv Class. Au participat 110 oameni, din judet dar si din Galati, Buzau si Vrancea.
Ultima demonstratie a avut loc la ferma Agrodum (800 ha), Ialomita, intre localitatea Iazu si cartier Slobozia Noua. A fost organizata de Tehnoland, subdealer Serv Class Braila. Aproape 100 de fermieri din Ialomita si Braila au asistat la prezentarea tractoarelor si apoi le-au testat.

"Fermierii au fost interesati atat de tractoare cat si de utilajele din spatele lor", ne-a relatat Liviu Coleasa, reprezentant Tehnoland. "In spatele tractorului Arion 520, am avut o grapa cu discuri Amazone Katros 4001. La Arion 630, am avut un combinator Lemken Korund de 6 metri, la Arion 650 am avut un Lemken Rubin tractat, de 4 metri, iar la Axion 930 un plug Lemken Europal cu 7 trupite, cu grapa inelara Variopack. Dupa demonstratie fermierii s-au interesat in mod special de utilajul din spatele tractorului Axion 930 si de tractorul Arion 630."
Dupa 6 demonstratii facute de-a lungul a 11 zile, caravana Claas a plecat inapoi spre Germania. Tractoarele nu se vor opri, ele vor continua sa lucreze in ferme, pentru a convinge de calitatea lor.

Ana OPREA


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."