Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Steyr studiaza tractorul cu biogaz din ferma!

Modelul ales pentru teste este un Profi 4135 echipat cu un motor mono-carburant. Adica, foloseste strict numai gaz. Specialistii de la Steyr cred ca, în cativa ani, acest motor va avea priza la fermierii care au si productie de biogaz. Mitul tractoarelor care nu au nevoie de motorina de la pompa, ci pot fi propulsate cu ce mai are omul la îndemana, nu e deloc nou. Acum 10 ani, tineau prima pagina tractoarele care merg cu ulei de rapita. Apoi, New Holland a lansat ideea motorului cu hidrogen, care se alimenteaza cu apa. Nici Steyr nu este aproape de faza de productie, ci doar în studiu.

Motorul original a fost schimbat cu un Fiat (FPT) de 3.0 litri, în 4 cilindri, care dezvolta 135 CP, 143 CP maximum. Este un motor folosit de Iveco pe anumite camionete. Acum se încearca adaptarea acestei tehnologii la cerintele agricole.

Forma bombata a montantilor din spate este data de rezervoarele de gaz montate pe acestia. Si nu sunt doar acolo. Pentru autonomie, prototipul are 9 rezervoare, cu o capacitate totala de 300 de litri.

"Facem teste si verificam toate componentele tehnice dupa fiecare runda de functionare si testare. Vrem sa vedem cum reavtioneaza cand are de arat, cand trebuie sa traga o remorca pe camp si pe sosea, cand are de lucrat cu un alt utilaj etc. Vrem sa fim siguri ca nu omitem nimic înainte de a-l introduce în productia de serie," explica echipa Steyr care dezvolta proiectul.

Avantajul gazului este ca produce cu 95% mai putin oxid de azot decat motorina si cu 25% mai putîn dioxid de carbon.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."