Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Vanzarile Claas au facut o figura frumoasa in 2012

Vanzarile constructorului german au atins 3,436 miliarde de euro. "Rata rentabilitatii comerciale este de 9%" spune Mihai Flucsa, din staff-ul Claas Romania. Din acesti bani, au investit ceva mai mult de 300 milioane de euro in dezvoltare si cercetare.
Un an prosper se face doar cu vanzari mai mari. Claas si-a marit vanzarile de utilaje agricole cu aproximativ 10% in 2012. Staff-ul companiei doreste sa mentina acest procent si in anii urmatori, ba chiar sa-l creasca.

"La temelia succesului de piata al Claas a stat si sta in continuare forta inovatoare si nivelul ridicat de experienta tehnica al angajatilor sai. Acest lucru reiese in mod clar si in virtutea numeroaselor trofee, medalii de aur si de argint castigate la targuri internationale, precum si premii obtinute atat in Germania, cat si in strainatate," spune Flucsa.

Valoarea totala a investitiilor in echipamente noi si linii de productie moderne se ridica la suma de 127 de milioane de euro. Adaugata la cele 177 de milioane de euro reprezentand cheltuieli de cercetare si dezvoltare, investitiile totale s-au ridicat la suma de 304 milioane de euro in exercitiul financiar 2012.

In contextul general, cei mai multi cumparatori de tehnica Claas sunt din Europa de Vest.
Daca tarile din sud au dat dovada de o stare de spirit mult mai modesta, fermierii si contractorii din Germania, Franta si Marea Britanie au generat vanzari semnificative.
Pe pietele de utilaje agricole din Europa Centrala s-au inregistrat rezultate foarte bune, in timp ce dezvoltarea pietelor din Europa de Est a cunoscut variatii in timpul ultimului exercitiu financiar.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.