Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Vanzarile Claas au facut o figura frumoasa in 2012

Vanzarile constructorului german au atins 3,436 miliarde de euro. "Rata rentabilitatii comerciale este de 9%" spune Mihai Flucsa, din staff-ul Claas Romania. Din acesti bani, au investit ceva mai mult de 300 milioane de euro in dezvoltare si cercetare.
Un an prosper se face doar cu vanzari mai mari. Claas si-a marit vanzarile de utilaje agricole cu aproximativ 10% in 2012. Staff-ul companiei doreste sa mentina acest procent si in anii urmatori, ba chiar sa-l creasca.

"La temelia succesului de piata al Claas a stat si sta in continuare forta inovatoare si nivelul ridicat de experienta tehnica al angajatilor sai. Acest lucru reiese in mod clar si in virtutea numeroaselor trofee, medalii de aur si de argint castigate la targuri internationale, precum si premii obtinute atat in Germania, cat si in strainatate," spune Flucsa.

Valoarea totala a investitiilor in echipamente noi si linii de productie moderne se ridica la suma de 127 de milioane de euro. Adaugata la cele 177 de milioane de euro reprezentand cheltuieli de cercetare si dezvoltare, investitiile totale s-au ridicat la suma de 304 milioane de euro in exercitiul financiar 2012.

In contextul general, cei mai multi cumparatori de tehnica Claas sunt din Europa de Vest.
Daca tarile din sud au dat dovada de o stare de spirit mult mai modesta, fermierii si contractorii din Germania, Franta si Marea Britanie au generat vanzari semnificative.
Pe pietele de utilaje agricole din Europa Centrala s-au inregistrat rezultate foarte bune, in timp ce dezvoltarea pietelor din Europa de Est a cunoscut variatii in timpul ultimului exercitiu financiar.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."