Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
135 de ani de atestare a fabricii MAT din Craiova

Putini sunt cei care stiu ca MAT Craiova se poate lauda cu o istorie atat de lunga. Fabrica a fost infiintata in 1878, acum 135 de ani. La inceput a fost o afacere modesta, mai mult un atelier de asamblat si reparat masini agricole, sucursala a unei societati britanice, Clayton. Anii au trecut, lucrurile s-au schimbat si in rau, si in bine. Astazi MAT Craiova are 230 de angajati. Principalii sai actionari sunt Autocora S.R.L Alexandria (67,7%) si SIF Oltenia S.A Craiova (25,7%), scrie cotidianul Bursa intr-un interviu cu Ovidiu Coman (foto), director comercial al MAT.

Pentru anul 2013 uzina craioveana vrea sa scoata pe piata un nou tractor, de 120-140 CP si o serie de utilaje de prelucrare a solului noi, declara dl. Coman.

Intr-o analiza sumara, el considera ca "piata interna a devenit foarte aglomerata si este foarte greu de patruns pe ea deoarece fermierii s-au confruntat cu o serie foarte mare de probleme privind productia, pretul cerealelor si subventia pe suprafata care, pe langa faptul ca s-a micsorat, a fost acordata foarte greu."

La intrebarea "Ce investitii a facut MAT Craiova in vederea modernizarii bazei materiale si diversificarea ofertei?", Ovidiu Coman raspunde: "In anii 2010-2012, am avut in derulare programe de investitii in valoare de peste 15 milioane de euro in retehnologizarea si modernizarea liniilor de fabricatie, prin dotarea acestora cu masini si utilaje performante, de mare productivitate.

O parte din acesti bani provin din fonduri europene. Printre obiectivele noastre de investitii in acest an se afla si deschiderea unor noi puncte de prezentare in tara, pentru a putea fi mai aproape de clientii nostri."

MAT Craiova reuseste sa exporte in jur de 15% din productie. Cumparatorii sunt din tarile vecine, Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria si Serbia. In acest an, conducerea companiei negociaza cu firme din Egipt si Iran, cu care fabrica a mai avut contracte cu 20 de ani in urma. Sunt zone geografice la care privim cu nostalgie, un fel de taramul fagaduintei pentru constructorii autohtoni.

Andrei OSTROVEANU

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."