Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Propuneri de modificare a Legii pajistilor

Presedintele Consiliului Judetean Valcea, Ion Cilea, doreste mai multe modificari la Legea pentru organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor, in asa fel incat dreptul de administrare al acestora sa revina crescatorilor de animale si nu primariilor.
"In lege se prevede, de exemplu, ca infiintarea asociatiilor locale si zonale revine in sarcina primariilor, nu a crescatorilor de vaci si oi, cum ar fi normal. In aceste conditii, ramane arbitrara metodologia de concesionare si, mai ales, durata concesiunii.
In mod normal, de incredintarea spre folosire a pasunilor trebuie sa beneficieze, pe o perioada de cel putin 10 ani, crescatorii de animale ale caror efective sunt inscrise in Registrul National al Exploatatiilor, nu intreprinzatori de ocazie. Iar la incheierea contractelor ar trebui sa se tina seama de proportia suprafetelor si a efectivelor de animale detinute de chiriasi", a declarat Ion Cilea.
Din aceasta cauza, Cilea spune ca suprafete intinse de pasuni au cazut prada vegetatiei lemnoase invazive.

"Cu totul altfel ar sta lucrurile daca terenurile de pasunat ar fi puse la dispozitia exclusiva a membrilor asociatiilor de pajisti. Acestia pot fi obligati prin lege sa se ingrijeasca de intretinerea drumurilor de acces sau de realizarea unor surse de apa pentru adapatul animalelor, a unor umbrare forestiere, adaposturi, imprejmuiri pentru pasunat rational, constructia unor spatii pentru procesarea laptelui si asa mai departe. Nu in ultimul rand, la repartizarea pajistilor montane ar trebui sa se tina seama de etajarea altitudinala. Adica pajistile pana la 1.600 de metri altitudine sa fie repartizate in mod prioritar bovinelor, iar, peste aceasta inaltime, pasunile sa fie rezervate oilor. Respectarea unor astfel de conditii, candva traditionale, ar permite si incadrarea in normele europene clar precizate in Regulamentul CE 889/2008, mai ales sub aspectul agriculturii ecologice.
Sunt norme pe care crescatorul roman de animale le stie de-o viata, daca ne referim, de exemplu, la metoda ecologica de fertilizare organica. Tarlirea, cum se numeste pe la noi, are efecte benefice necostisitoare. Aceasta metoda de fertilizare contribuie la cresterea calitatii nutritive a ierbii si fanului, sporeste de 3-5 ori productia pajistilor degradate si, mai ales, ajuta la inmultirea plantelor furajere valoroase", a adaugat presedintele CJ Valcea.

Potrivit datelor statistice, Romania dispune de aproape 5 milioane ha de pajisti, pasuni si islazuri, ceea ce ar permite cresterea a 1,6 milioane bovine si 12 milioane ovine.
"Cu asemenea efective, sectorul zootehnic romanesc ar fi capabil sa furnizeze anual cel putin 900.000 de tone carne si 2,5 milioane litri lapte. Valoarea, la preturile actuale, ar depasi 2,5 milioane de euro.
La toate acestea, se adauga si tezaurul melifer al pajistilor, care ar permite obtinerea a peste 150.000 de tone miere. Suprafata pastorala a Romaniei este de 0,22 hectare pe locuitor, fata de 0,15 hectare, cat este media europeana", a adaugat presedintele Consiliului Judetean Valcea.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.