Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Porumbul siloz arata bine, dar are nevoie de apa

Arsitele premature din aceasta primavara afecteaza grav porumbul pentru siloz. Desi fermierii folosesc samanta performanta si aplica tehnologiile recomandate, lipsa irigatiilor nu poate fi compensata. Problema nu se rezolva prin acordarea unor despagubiri. Crescatorii sunt de parere ca un al doilea an secetos ar duce la consecinte grave pentru zootehnie.

Ovidiu Onisor, Podar, judetul Cluj:
Am semanat 140 ha de porumb pentru siloz. Am optat pentru Coralba de la Pioneer si Mikado de la KWS. Am fertilizat cu 250 kg de complex 20-20-0. Va urma a doua fertilizare, in faza de vegetatie. Erbicidarea o facem cu Adengo post-emergent. Foloseam altadata si erbicidarea pre-emergenta, dar am avut rezultate bune si asa. Eu stapanesc bine anumite parcele si stiu ce buruieni apar. E grav ca nu ploua.

Gavrila Tuchilus, Matca, judetul Galati:
Am semanat 80 ha cu trei variante de porumb pentru siloz de la Limagrain, Pioneer si Caussade, sistemul duo, care are un nivel ridicat de proteina. In conditii normale, facem 6.000 to. Nu stim ce va fi pana la toamna, dar e mare nevoie de apa. Statiile mele de irigat pot porni in orice moment, dar ma aflu la 90 km de Dunare. Apa trebuie adusa de federatie pana la statie, iar de acolo cheltuielile le suport eu. Prin urmare, pretul va fi de aproximativ 700 de lei/1.000 mc. La noi este deja seceta excesiva, temperaturile depasesc zilnic 30°C. Rezerva de apa din sol este foarte mica. E posibil sa avem un an mult mai greu ca 2012.
Am vorbit cu Valeriu Steriu, discutasem si cu ministrul Valeriu Tabara, cu privire la posibilitatea de a iriga din Siret. Cheltuielile s-ar ridica la 14 milioane de euro pentru ca o statie sa fie montata in barajul Movileni, unde este nivel constant de apa. O conducta de 15 km ar putea aduce apa in sistemul de irigatii actual. Toate cheltuielile s-ar reduce la jumatate. Din Siret s-ar putea iriga 35.000 ha. Nu s-a facut nimic. Am ramas doi fermieri cu doar 9.000 ha, care vor sa irige pe platforma Covurlui.

Dan Tandea, Apahida, judetul Cluj:
Asteptam ploaia cu mare interes. Am semanat 70 ha cu porumb pentru siloz: sistemul Duo CS si Promi de la Caussade, Kitty de la KWS si un hibrid de la Euralis. Produc porumb numai pentru furaje. Folosesc gunoiul de grajd, mai adaug 150 kg de uree la hectar, la semanat. La erbicidare, folosesc uree dizolvata ca ingrasamant foliar - 17 kg/ha. Repet fertilizarea cu uree, fara erbicid. Erbicidarea o fac pe timpul vegetatiei cu Basis in anii mai ploiosi, atunci cand apare buruiana dupa semanat. In anii mai secetosi, cand porumbul deja e mai marisor, folosesc Principal, jumatate din doza contra pirului - 45 g/ha. Pir nu prea am pentru ca dau cu un erbicid total, dupa ce fac asolamentul pentru paioase.

Dimitrie Musca, Curtici, judetul Arad:
Am semanat 180 ha de porumb siloz: hibrizi de la Monsanto si de la KWS. Mikado reprezinta baza la mine. A rasarit bine, a plouat de mai multe ori. Nu e rau, dar trebuie ploaie, iar. Am o densitate de 75.000 plante/ha. Anul trecut a fost seceta si am facut 42 to porumb siloz la hectar, un rezultat multumitor. Fertilizarea am facut-o, preventiv, cu 500 kg de nitrocalcar la hectar, care are 11% oxid de calciu pentru a imbunatati ph-ul solului. Am folosit erbicid preemergent cu acetoclor, de la Monsanto. In vegetatie, folosesc o combinatie mai complicata de erbicide. Nu e cea mai ieftina, dar e cea mai sigura. Nu mai ramane niciun fir de buruiana.

Ioan Chiriac, Radomiresti, judetul Bacau:
Anul acesta, am semanat 500 ha de porumb, din care 100 ha pentru siloz. Am preferat Mikado de la KWS. Celelalte 400 ha le-am semanat cu hibrizi de la Pioneer, KWS si Monsanto. Din pacate, Monsanto nu a avut suficienta samanta si am preferat sa merg mai mult pe KWS. Am si 16 ha loturi demonstrative de la diversi producatori. Fertilizarea am facut-o cu 200 kg de complex, la semanat. Voi mai adauga in vegetatie, daca apuc, 150 kg de uree si ingrasamant foliar pe baza de zinc.
Erbicidarea o fac numai pre-emergent cu Adengo, care acopera o perioada mai lunga. Mai ales cand avem ani secetosi. De o luna, nu a dat niciun strop de ploaie, iar noi nu putem iriga, aici. Avem asociatie de beneficiari, dar statia de baza este a statului, adica a ANIF.
Nu avem prea multi fermieri dispusi sa irige. Eu am sistem de irigatii si ma gandesc sa forez pentru apa. Un put ar putea sa-mi asigure irigarea pe 40-50 ha. Ar fi o solutie mai economica. Trebuie sa renuntam la sistemul vechi, energofag, la canale; sa punem conducte si sa modernizam statia de baza, cu motopompe cu debit variabil, cu consum redus de combustibil. Pana la ferma mea, inaltimea la care trebuie ridicata apa este de 38-40 de metri. Exista canale realizate deja pentru curgerea naturala a apei.

Radu Balau, Zanesti, judetul Neamt:
Am semanat 355 ha cu porumb de siloz pentru ovine si taurine. Am arat terenul in toamna cu plug reversibil cu 7 trupite, cu un tractor Case de 285 CP. Am efectuat scarificarea dupa trei ani, cu scarificatorul Artiglio 300. In primavara, am pregatit terenul cu discul Gregoire Besson si cu combinatorul Granchio, cu acelasi tractor. Am aplicat ingrasaminte chimice 18-46-0 NPK - 250 kg/ha. Daca nu va ploua, va trebui sa dam un ingrasamant foliar. Am pregatit un Nutrivit 20-20-20. Am folosit hibrizi Pioneer - PR 36 Y03 si PR 34 Y02, grupa a IV-a. Am utilizat fungicidul Maxim XL. Am folosit erbicid preemergent Merlin Duo, 2,5 l/ha, cu masina autopropulsata Berthoud.
Noi nu putem iriga. Terenul este al micilor proprietari, este foarte risipit si, ca sa faci irigatii, trebuie acordul fiecaruia. In plus, apa din Canalul Bistrita e mai scumpa de 4-5 ori decat cea de la Apele Romane. Este o apa din sistemul folosit pentru microhidrocentrale si se produce energie cu ea.

Dumitru Bizin, director zootehnic Comcereal Vaslui:
Noi am semanat 270 ha cu hibridul Oxxygen de la RAGT. Am tratat samanta cu Picus. Am fertilizat la semanat cu 100 kg/ha cu 20-20-0. Erbicidarea o facem cu Rekord postemergent. La prasila mecanica, mai dam 100-150 kg de azotat de amoniu.
O mare problema pe Podisul Barladului este seceta. Inca nu a plouat deloc dupa semanat. Irigatii putem face doar pe suprafete mici. Pentru baza furajera udam maxim 250 ha, mai salvam cate ceva, mai ales lucerna. Comcereal lucreaza terenuri din zona Banca pana la Negresti, spre Neamt si Iasi.

Ioan Oprita, Gadalin, judetul Cluj:
Am semanat 40 ha si am optat pentru sistemul Duo CS de la Caussade. L-am testat in anii trecuti pe suprafete mici si rezultatele au fost excelente. Colegii mei, care au suprafete mai mari ca mine, au procedat la fel. Are o fermentatie lactica mai buna. Am folosit ingrasamant complex 20-20-0, la semanat. In vegetatie voi face doua administrari cu ingrasamant foliar Megasol sau un produs similar de la Naturevo, care e mai scump, dar bun. Erbicidarea o fac cu Mustang si Basis. Terenurile mele sunt curate, nu am nevoie de erbicide scumpe.
Porumbul a rasarit frumos pentru ca am facut scarificare in toamna si umiditatea s-a mai pastrat. In primavara, am facut o lucrare minima pentru semanat, numai cu combinatorul, ca sa nu pierdem apa. Dar, daca nu ne ploua, e vai de noi.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!