Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Recoltarea si conservarea fanului de pajisti

Furajul verde cosit se poate administra direct la iesle pentru hranirea animalelor in perioada de vegetatie, cand conditiile pentru pasunat sunt mai dificile din cauza umiditatii solului sau cand sistemul de crestere al animalelor este cu furajare la grajd.
Administrarea masei verzi la grajd, desi prin asta se valorifica mai bine productia, este un sistem mai costisitor si se aplica pe pajisti cu productii mari si de calitate, cu procent mare de leguminoase care pot produce uneori meteorizatii sau sunt dominate de specii de faneata care nu suporta calcatul, ca Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens si altele.
Valoarea nutritiva a fanului depinde de mai multi factori: compozitia floristica a pajistii, epoca de recoltare si metodele de preparare si pastrare (conservare).
Fanul de calitate buna contine in medie 0,7 UN/kg si 6-8% PBD (proteina bruta digestibila), iar fanul de calitate slaba contine doar jumatate din acesti nutrienti. In functie de calitate, digestibilitatea substantei organice este de 50-70%.
In general, epoca optima de recoltare a fanetelor se situeaza in perioada cuprinsa intre faza de inspicare si cea de inflorire a gramineelor dominante dar si de la imbobocire, pana la inflorirea leguminoaselor. In acest interval, se obtine cantitatea maxima de substante nutritive digestibile la unitatea de suprafata, situatie care nu corespunde intocmai cu productia maxima de furaj de pe pajisti. In necunostinta de cauza, la noi, fanetele se recolteaza cu intarziere, pierzand foarte mult din calitatea furajului.
Recoltarea tarzie a fanetelor mai are si alte neajunsuri legate de ajungerea la maturitate a unor seminte de buruieni, care invadeaza apoi pajistea, (de exemplu, semiparazita clocoticiul Rhinanthus minor) sau o recolta la coasa a II-a (otava) scazuta.
Exista si exceptii, cand odata la 3-4 ani, prin rotatie, se recomanda ca fanetele, in care domina plante cu valoare furajera buna, sa fie recoltate dupa ajungerea la maturitate a semintelor, care prin autoinsamantare reinnoiesc si indesesc covorul ierbos. Pentru urmatoarele recolte, prin cosire se respecta in linii mari durata de 5-6 saptamani de la prima coasa, in functie si de precipitatiile atmosferice.
Inaltimea optima de cosire de la sol este de 4-5 cm si nu mai jos, pentru a pastra o parte din frunzele si lastarii bazali care reiau mai rapid cresterea plantelor si sigura o a doua recolta mai buna.

Frecventa recoltarilor pentru fan este mult diferita. De regula, sunt 2-4 recolte pe an, in functie de zona si categoria de pajiste (naturala sau semanata) si gradul de intensivizare.

Metode de pregatire si depozitare a fanului
Dupa cosit, masa verde, care are 70-80% umiditate, este supusa unui ansamblu de lucrari de pregatire prin care umiditatea trebuie sa scada la 16% pentru fanul provenit din pajistile semanate si maxim 17% pentru cel obtinut pe pajistile naturale. Uscarea trebuie facuta astfel incat sa afecteze cat mai putin pierderile cantitative si calitative ale productiei de furaj. Uscarea se poate face pe prepeleci, capre, garduri, uscare cu aer rece si cald.

Daca, din cauza conditiilor climatice fanul are umiditate mai mare decat cea de pastrare (16-17%), depozitarea se poate face in amestec cu sare (5 kg/tona de fan) sau cu paie, in straturi alternative de 10-20 cm paie si 50-60 cm fan. La depozitarea baloturilor cu umiditate mai mare se asigura canale pentru circulatia aerului in interior.
Fanul se depoziteaza in aer liber, in sire (regiuni secetoase) si stoguri (regiuni umede) precum si in adaposturi speciale (fanare). Sirele si stogurile se amplaseaza pe terenuri ridicate, uscate, pe care se aseaza un strat de paie sau un postament de lemn (crengi) pentru a preveni deprecierea fanului in contact cu solul.
Sirele se orienteaza paralel cu directia vanturilor dominante. In general, o sira are inaltimea de 6-7 m, latimea de baza de 3-4 m, la umeri 5-6 m si lungimea de 15-20 m. Stogul are diametrul la baza 3-4 m, la umeri 4-5 m si inaltimea de 5-6 m.
Stogurile, sirele si fanarele amplasate cat mai aproape de fermele de animale, se imprejmuiesc si se iau toate masurile de prevenire si stingere a incendiilor, instalarea paratrasnetelor, precum si alte masuri cu caracter general de protectie.

dr. ing. Teodor MARUSCA,
Director general ICD Pajisti - Brasov



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.