Profitul agricol nr 34
13 septembrie 2017
Demers pentru intensificarea cercetarilor stiintifice pe pajisti si extensia lor

Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajisti Brasov a coordonat, din anul 1970, la nivel national Programul de cercetare Cultura Pajistilor, un program complex, multidisciplinar, avand in vedere diversitatea vegetatiei, a conditiilor si al rolului acestor suprafete destinate agriculturii.
Pajistile permanente din tara noastra insumeaza 4,9 milioane hectare, Romania ocupand locul al V-lea in Europa, dupa Franta, Marea Britanie, Spania si Germania.
Pajistile sunt un element esential al sistemelor de agricultura sustenabila: asigura furajele, bunastarea animalelor, mentin fertilitatea solurilor si ofera posibilitatea folosirii optime a terenurilor mai slab productive si multe altele.
In plus, pajistile au o functie importanta in dezvoltarea rurala si a mediului inconjurator reflectat prin: fixarea simbiotica a azotului, imbunatatirea fertilitatii solurilor, sechestrarea carbonului, prevenirea eroziunii si alunecarilor de teren, gestionarea rezervelor de apa, conservarea biodiversitatii, calitatea peisajului, patrimoniu cultural si altele.
Prin inierbare se consolideaza biologic taluzele drumurilor, halde miniere, industriale si menajere, partii de schi si alte terenuri lipsite de vegetatie pentru a fi protejate de factorii externi distructivi, se stimuleaza pedogeneza si se infrumuseteaza peisajul.
La inceputul anilor 1990, pentru programul pe tara din domeniul pajistilor la ICDP Brasov si statiunile proprii, activau 80-90 de cadre de cercetare cu studii superioare la care se adauga prin contracte 20-30 norme de cercetare a cadrelor didactice din universitati. In prezent, la ICDP si cele doua statiuni ramase in retea (Timisoara si Vaslui) mai sunt 20 cadre de cercetare, abia o cincime din cate au fost in trecut, cu tendinta de scadere in continuare, dupa pensionarea celor mai in varsta.
In urma cu 15-20 de ani, institutul de pajisti de la Brasov impreuna cu cele 4 statiuni de profil (Arges, Jucu - Cluj, Timisoara si Vaslui) detineau cca. 6.800 ha teren agricol, din care in prezent au mai ramas abia 450 hectare (6,6%)!?
Din cele 1.350 ha teren agricol, ICDP Brasov a ramas cu 220 ha (16%), SCDP Timisoara cu 8 ha (0,6%) din 1.420 ha, SCDP Vaslui cu 224 ha (22%) din 1.027. Fostele statiuni din Arges si Jucu - Cluj au suferit cele mai severe diminuari ale terenurilor agricole din cadrul ASAS. Din pacate, se pare ca nu vom ramane in final nici cu aceasta suprafata, tendintele de diminuare continua, probabil pana la disparitia acestui domeniu de cercetare, ceea ce ar fi o pierdere irecuperabila.
Dupa anii 1990 agricultura noastra a suferit transformari structurale profunde si odata cu ea si patrimoniul pastoral.
Reducerea in aceasta perioada a efectivelor de bovine si ovine cu aproape 50%, prin care se valorificau cele aproape 5 milioane hectare de pajisti permanente (2/3 pasuni si 1/3 fanete), cat si aparitia de noi resurse furajere pe terenurile arabile necultivate ajunse in diferite stadii de parloaga a determinat reducerea incarcarii cu animale pana la abandon a intinse suprafete de pasuni si fanete cu mari pierderi pentru economia nationala.
Conform Codului de Bune Conditii Agricole si de Mediu (GAEC), stabilite in Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) numarul 1782/2003, tara noastra trebuie sa acorde o atentie deosebita acestui patrimoniu pastoral prin mentinerea suprafetei existente la 1 ianuarie 2007 (GAEC 11), asigurarea unui nivel minim de intretinere (GAEC 7) si evitarea instalarii vegetatiei nedorite (GAEC 10).
Integrarea in circuitul productiv a pajistilor abandonate, sporirea productiei de iarba si valorificarea ei rationala, in conditiile conservarii biodiversitatii si a peisajelor, sunt principalele probleme la care este chemata sa raspunda si unitatea noastra la nivel national, pe latura de cercetare - dezvoltare si diseminare a rezultatelor.
Conditiile ecologice diferite in care sunt situate pajistile, precum si schimbarile socio-economice au condus la un anumit stadiu de degradare. Se impun noi cercetarii stiintifice, o abordare integrata si interdisciplinara in vederea elaborarii de noi solutii pentru gospodarirea rationala a patrimoniului pastoral.
Pentru a raspunde acestor provocari institutul nostru a elaborat un Plan tematic unitar in domeniul cultura pajistilor care cuprinde cercetari fundamentale de baza si cercetari aplicative cu impact ridicat asupra proceselor de producere si valorificare a furajelor de pe pajisti, permitand gasirea unor solutii pentru o mai buna practica agricola, caracterizata prin armonizarea dintre dezvoltarea economico-sociala si protectia mediului.
Realizarea obiectivelor generale si specifice fiecarei teme, conditionate si de factorii restrictivi care limiteaza valorificarea potentialului productiv al acestor suprafete, necesita dezvoltarea activitatilor de cercetare in urmatoarele directii:
- inventarierea si bonitarea fondului pastoral in vederea stabilirii starii de degradare a solului si a covorului ierbos; reintroducerea acestora in circuitul agricol performant si al amenajamentelor pastorale sau silvopastorale;
- conservarea germoplasmei genetice vegetale, a biodiversitatii si variabilitatii genetice la speciile de graminee si leguminoase perene de pajisti;
- crearea de cultivare (soiuri si hibrizi) pentru furaje, protectie si estetica peisajera cu potential ridicat de productie si de adaptare la diferite conditii ecologice, tehnologice si de valorificare;
- producerea de seminte din verigile biologice superiore la speciile de graminee si leguminoase perene de pajisti;
- tehnologii de imbunatatire si folosire in sistem extensiv, semiintensiv si intensiv a pajistilor situate in diferite conditii stationale, urmarindu-se dezvoltarea multifunctionalitatii acestora in contextul unei agriculturi durabile;
- studiul, implementarea si extinderea sistemului agrosilvopastoral ca masura preventiva impotriva aridizarii si desertificarii pajistilor permanente;
- includerea unor pajisti situate in zona colinara si submontana in cadrul asolamentului agricol in conditiile desertificarii;
- elaborarea unor tehnologii de mecanizare si promovarea unui sistem de masini specifice lucrarilor agricole pe pajisti, in conditiile unor inputuri minime caracterizate printr-un impact ecologic redus;
- cercetarea si promovarea unor noi metode de conservare a nutreturilor pentru sezonul rece, care sa asigure o calitate furajera superioara;
- optimizarea economica a secventelor si verigilor tehnologice de obtinere si valorificarea furajelor de pe pajisti;
- diseminarea rezultatelor cercetarii din domeniul pajistilor si imbunatatirea fluxului de informatii de la nivel stiintific la fermier si asigurarea feed-back-ului in vederea orientarii cercetarilor spre cerintele fermierilor si constientizarea acestora ca principali vectori de mentinere a echilibrului mediului inconjurator;
- existenta unei retele de cercetare in domeniul Cultura Pajistilor, coordonata de institut, care sa cuprinda statiunile de cercetare de profil, unitati de invatamant agricol superior si alte unitati de cercetare si care sa fie racordata la Spatiul European de Cercetare (ERA);
- infiintarea unui colectiv in cadrul ICDP Brasov care sa aiba ca sarcina principala transferul tehnologic, acordandu-se o atentie deosebita impactului exploatatiei agricole pastorale asupra unei arii mai largi a mediului inconjurator.
- participarea alaturi de MADR la coordonarea masurilor si activitatilor tehnologice pentru realizarea obiectivelor cuprinse in Strategia cadru pe termen lung si mediu privind activitatile de imbunatatire si exploatare a pajistilor si in Legea pajistilor.
In prezent, problematica pe care institutul trebuie sa o rezolve este de o complexitate mai mare datorata pe de o parte starii de abandon a suprafetelor din zona colinara si montana care a dus practic la aparitia pe suprafete mari a unor specii invazive: Pteridium aquilinum (feriga), Deschampsia caespitosa (tarsa), Nardus stricta (teposica), Rumex sp. (stevie) etc. si a lastarisului din diferite esente lemnoase care implica studii pentru gasirea solutiilor de repunere in circuitul agricol a suprafetelor respective.
De asemenea, abordarea tematicii de cercetare in contextul actual al schimbarilor climatice necesita o colaborare interinstitutionala astfel incat sa se obtina pe baza experientelor din teren modele teoretice si sa se clarifice mecanismele biologice si socio-economice. Se va stabili posibilitatea de reducere a factorilor limitativi si pe baza cunoasterii adaptarii plantelor si animalelor la noile conditii climatice se va asigura o mai buna gestionare a terenului si o valorificare superioara a produselor realizate.
Gestionarea biodiversitatii, a resurselor vegetale si animale in timp si spatiu este una din masurile prioritare la nivelul Politicii Agricole Comune. Importanta pajistilor ca element regulator al ciclurilor biogeochimice (C, N, H2O, P etc.) si capacitatea ridicata de sechestrare a CO2 la nivelul solului precum si multifunctionalitatea pajistilor contribuie in mod substantial la dezvoltarea durabila a agriculturii.
In cadrul legislatiei pentru pajisti se prevede obligativitatea intocmirii amenajamentelor pastorale si silvopastorale, la care institutia noastra se va implica foarte mult in directia conceptiei, executiei si a solutiilor tehnologice. Este necesara infiintarea unui sector de proiectare si indrumare la nivel national pe langa institutul nostru, dotat cu aparatura necesara si personal specializat.
La nivelul Comunitatii Europene, in cadrul Programului Cadru pentru Cercetare-Dezvoltare Orizont 2020 (2014-2020) un rol important se atribuie asigurarii sanatatii animalelor si oamenilor consumatori ai produselor zootehnice.
In ultimii 3 ani, ICDP-Brasov a modernizat laboratorul de analize chimice prin dotarea cu aparatura de inalta performanta astfel incat pot fi efectuate analize complete pentru calitatea furajelor.
Lipsa fondurilor pentru acreditarea laboratorului are ca urmare imposibilitatea transformarii acestui laborator ca centru de determinare a calitatii furajelor pentru fermele din Romania, asa cum exista in toate tarile cu zootehnie dezvoltata. Fondurile pe care le solicitam pentru acreditarea laboratorului (standarde, personal permanent, tarife atestare etc.) sunt de 300.000 lei si consideram ca finantarea actiunii trebuie sa se finalizeze pana la finele acestui an.
Alinierea tarii noastre la Comunitatea Europeana impune armonizarea standardelor/reglementarilor/normelor noastre la cerintele specificate in Directivele CE. Certificarea calitatii produselor/serviciilor si acreditarea laboratoarelor este absolut necesara in contextul competitivitatii la nivel european, acestea avand un rol important in asigurarea sanatatii, securitatii vietii oamenilor si animalelor.
Avand in vedere ca si in celelalte tari din CE exista institute de cercetare pentru cultura pajistilor, unele in combinatie cu agricultura montana, pastoralism, amenajari silvopastorale, plante furajere sau alte domenii apropiate, se impune ca si in Romania sa fiinteze pe mai departe un institut de profil cum este ICD Pajisti - Brasov, similar celor din tarile UE. Prin aceasta organizare, cercetatorii nostri din domeniul pajistilor participa in continuare la intrunirile anuale ale Federatiei Europene a Pajistilor, la alte manifestari de profil, unde isi prezinta la un nivel competitiv rezultatele cercetarilor efectuate pe pajistile romanesti.

dr. ing. Teodor MARUSCA,
Director general ICD Pajisti - Brasov



Citeste si: