Unul din principiile de baza ale pedagogiei spune ca nu exista elevi incapabili de asimilare cunostinte, ci mai degraba instructori care nu reusesc sa-si adapteze metodele la nivelul si capacitatea perceptiei acestora. Randamentul scolar a fost demonstrat, de cativa ani, la examenul de bacalaureat. Dezastrul i-a determinat pe mai-marii politicii, dupa un circ care a infierat mai mult indrazneala demonstratiei decat nivelul catastrofal al invatamantului, sa nu faca o analiza si-n legatura cu invatamantul superior. Asta ne-ar fi aruncat din orice analiza a pretentiilor noastre europene. Decaderea invatamantului romanesc este o realitate care nu poate fi acoperita de cele cateva cazuri ale unor elite pentru care, de cele mai multe ori, statul nu a facut nimic. In oricare analiza a cauzelor, culpa instructorului nu a putut fi eliminata.

Vom incerca o analiza a evolutiei echipei nationale de fotbal, folosind acelasi soft. Doliu national dupa infrangerea din primul meci de baraj cu Grecia! Reactii critice, dar si un dram de speranta pentru partida retur. Cu exceptia antrenorului Piturca. Cine este Piturca si care a fost evolutia echipei nationale in perioada lui de mandat? Pai Piti nu ar fi prins un post de antrenor la nici o echipa din lumea civilizata dintr-un singur motiv: nu are calitatile necesare unui instructor. Un om care a rostogolit barbutul pana la epuizare, trisorul (poker) din filmulete de pe YouTube, omul care nu-si recunoaste odrasla decat dupa mare vrajba in instanta nu are cum sa fie compatibil cu analistul competent al solutiilor sau variantelor de joc. Nationala a prestat un joc (de o buna bucata de vreme) total haotic, neadecvat la adversar si la avantajele comparative ale jucatorilor nostri.

Faptul ca nu a stiut sa determine cel putin doua vedete ale fotbalului (Chivu si Mutu) sa se integreze in echipa arata lacune incompatibile cu postul ocupat. Oare marii antrenori ai lumii nu au si ei probleme cu vedetele din echipele lor? Oare relatia cu Messi, Abramovici, Ronaldo etc o fi chiar asa o poveste fluierata sau acolo, pentru a-si atinge obiectivele, antrenorul are ceva mai multa "dotare tehnica" decat cel al nationalei din vremurile lui Mitica Dragomir? Cand scriu acest material, meciul retur (de pe National Arena) nu este inca jucat. Evident ca si-n fotbal minuni se pot intampla. De aici insa si pana la a avea o echipa care sa nu coboare sub un anumit standard si care sa poata face o figura frumoasa in cazul unei calificari (pe care evident ne-o dorim) ne mai trebuie si un antrenor/instructor cu niste calitati si studii certificate. Managementul grupului, managementul conflictelor, psihologia fotbalistului daca le-ai invatat doar din carti de poker, este greu sa nu le aplici ca si la masa de joc. Iar rolul antrenorului in formarea unei echipe de fotbal este definitoriu.

Curios pentru unii, vom trece de la profesorii din scoli si antrenorii de fotbal la agricultorul din Romania. Acesta are o varsta, o anumita cultura si educatie. In anii dinainte, pentru simplificare si mai ales pentru efect electoral, agricultorul primea cupoane, ingrasaminte, seminte sau bani. Uneori chiar fara sa faca nici macar o cerere. Politica agricola actuala este directionata in mod deosebit catre sustinerea micului producator, asocierea acestora, fermele de familie, atragerea tinerilor in activitati agricole si catre problemele de mediu. Diferentele intre oferta de programe si cele calificate/implementate va reprezenta diferenta dintre ce ar fi trebuit sa inteleaga agricultorul si ce a inteles el efectiv. Pentru ca diferenta sa fie mica sau chiar sa nu existe deloc, trebuie impuse conditii pe care agricultorii sa le poata satisface si, de asemenea, trebuie instructori care sa transmita informatia (consultanta, ghidul solicitantului, proceduri de contractare, implementare, decontare) pe intelesul lor. Ca la scoala!