Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
New Holland mai face un pas spre tractorul cu gaz

Din 2006, aripa New Holland a grupului CNH (Case New Holland) si-a asumat statutul de pionier in domeniul utilajelor agricole care vor folosi energie curata. De ani buni, cercetatorii New Holland analizeaza cu atentie variante de alimentare a unui motor. Acum doi ani vorbeau despre posibilitatea unui tractor care sa mearga cu hidrogen, extras din apa. Teoretic, era un motor care sa elimine oxigen in loc de hulitul dioxid de carbon. Toamna aceasta, New Holland a anuntat ca se uita si spre alti carburanti verzi cu la fel de multa atentie. De pilda, a construit si testeaza un prototip de tractor care merge cu gaz metan.

Este vorba de un model T6.140, care a ajuns chiar intr-o ferma, pentru a afla ce probleme apar in viata reala a unui utilaj.
Gazul care propulseaza tractorul nu este gaz de sonda, clasic, ci metan obtinut din biomasa, intr-o fabrica de biogaz din ferma. Adica nu doar motorul este verde, ci si carburantul folosit.

New Holland T6 are toate caracteristicile unui tractor normal, este echipat cu un motor de 3 litri, in 4 cilindri, construit de FPT si dezvolta o putere maxima de 135 CP.
Metanul necesar propulsiei este stocat in mai multe rezervoare disimulate in carcasa. Bine, nu foarte disimulate. Stalpii din spate ai cabinei au devenit acum rotofei, transformati de ingineri in butelii.
Inginerii New Holland spun ca 50 de kilograme de metan comprimat pot fi suficienti pentru o jumatate de zi de lucru cu tractorul.
Fata de motorina, metanul are cateva avantaje, principalul fiind poluarea mai mica cu 80% fata de un motor diesel Tier 4B. In plus, s-ar putea reduce costurile cu 25% fata de sistemul conventional.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."