Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Ce a vorbit Lucian Buzdugan cu Horsch

Saptamana trecuta, Lucian Buzdugan a facut o vizita la fabrica Horsch din Germania. Acolo, a convenit cu proprietarul sa īi produca o semanatoare special pentru Insula Mare. De altfel, inginerii Horsch vin īn fiecare an la Braila. "Noi am facut masini agricole īmpreuna, am testat masini pentru ei si vom continua sa testam", spune Lucian Buzdugan.

"Acum cautam masini no-tillage. Noi īn Insula facem deja minimum-tillage, dar am dori sa ne ducem spre no-tillage, sa facem semanatul direct īn teren, fara alte lucrari.
Avantajul zonei temperate este ca, pe o adancime de 25 cm, solul īngheata. Iar īnghetul produce afanare īn mod natural.
Apoi, tasarea se face la arat, atunci cand o roata merge pe fundul brazdei. Unde nu am arat, am vazut ca nu se mai face hardpan si asa lasam solul sa lucreze. Deci, teoretic, putem merge fara lucrari", īsi explica decizia Lucian Buzdugan.
Horsch i-a promis ca-i trimite, īn cursul acestei veri, un agregat complex, foarte mare, bun pentru semanat atat cereale, cat si prasitoare.
"Este o semanatoare noua, care n-a mai lucrat īn Romania. Eu o voi testa īn terenuri lasate cu resturi vegetale. Deocamdata nu am. Dar, īn vara, voi testa noua tehnologie pe 1.000 de hectare, īn miristea de dupa rapita, grau si orz."
Semanatoarea de care vorbeste Lucian Buzdugan este una construita special pentru Insula Mare. Este, cum i-am spune, un prototip care va primi multe modificari, īn functie de ce se obtine īn conditii reale de camp.

Ce īsi doreste Lucian Buzdugan de la semanatoarea Horsch
"Vrem sa obtinem o semanatoare cu care sa reducem norma de samanta la hectar. Pentru asta, trebuie sa mergem cu un sistem de precizie la paioase. Eu am discutat cu Horsch ca īn ultimul timp am remarcat ca as putea coborī la 80 de kg la hectar. Un bob fix la 6 cm. Fiecare bob are capacitatea sa faca frati fertili. Asta ne-ar permite sa folosim samanta hibrida, scumpa.
Noi deja am scazut īn Insula densitatea la grau la 400 si la orz la 200. Alte terenuri le-am īnsamantat cu o norma de 300, doar ca sa vedem ce productii obtinem.
Apoi, trebuie sa obtinem o semanatoare care sa aiba o distanta īntre randurile de grau marita, ca soarele sa intre mai bine si aerul sa ventileze planta. Asta va forma mai bine clorofila si va reduce caderile.
Masina pe care ne-a propus-o Horsch este o masina cu sistem de reglaj pe baza de variatie electrica. Este un sistem simplu, dar la care nu s-a gandit nimeni pana acum."

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.