Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ce a vorbit Lucian Buzdugan cu Horsch

Saptamana trecuta, Lucian Buzdugan a facut o vizita la fabrica Horsch din Germania. Acolo, a convenit cu proprietarul sa îi produca o semanatoare special pentru Insula Mare. De altfel, inginerii Horsch vin în fiecare an la Braila. "Noi am facut masini agricole împreuna, am testat masini pentru ei si vom continua sa testam", spune Lucian Buzdugan.

"Acum cautam masini no-tillage. Noi în Insula facem deja minimum-tillage, dar am dori sa ne ducem spre no-tillage, sa facem semanatul direct în teren, fara alte lucrari.
Avantajul zonei temperate este ca, pe o adancime de 25 cm, solul îngheata. Iar înghetul produce afanare în mod natural.
Apoi, tasarea se face la arat, atunci cand o roata merge pe fundul brazdei. Unde nu am arat, am vazut ca nu se mai face hardpan si asa lasam solul sa lucreze. Deci, teoretic, putem merge fara lucrari", îsi explica decizia Lucian Buzdugan.
Horsch i-a promis ca-i trimite, în cursul acestei veri, un agregat complex, foarte mare, bun pentru semanat atat cereale, cat si prasitoare.
"Este o semanatoare noua, care n-a mai lucrat în Romania. Eu o voi testa în terenuri lasate cu resturi vegetale. Deocamdata nu am. Dar, în vara, voi testa noua tehnologie pe 1.000 de hectare, în miristea de dupa rapita, grau si orz."
Semanatoarea de care vorbeste Lucian Buzdugan este una construita special pentru Insula Mare. Este, cum i-am spune, un prototip care va primi multe modificari, în functie de ce se obtine în conditii reale de camp.

Ce îsi doreste Lucian Buzdugan de la semanatoarea Horsch
"Vrem sa obtinem o semanatoare cu care sa reducem norma de samanta la hectar. Pentru asta, trebuie sa mergem cu un sistem de precizie la paioase. Eu am discutat cu Horsch ca în ultimul timp am remarcat ca as putea coborî la 80 de kg la hectar. Un bob fix la 6 cm. Fiecare bob are capacitatea sa faca frati fertili. Asta ne-ar permite sa folosim samanta hibrida, scumpa.
Noi deja am scazut în Insula densitatea la grau la 400 si la orz la 200. Alte terenuri le-am însamantat cu o norma de 300, doar ca sa vedem ce productii obtinem.
Apoi, trebuie sa obtinem o semanatoare care sa aiba o distanta între randurile de grau marita, ca soarele sa intre mai bine si aerul sa ventileze planta. Asta va forma mai bine clorofila si va reduce caderile.
Masina pe care ne-a propus-o Horsch este o masina cu sistem de reglaj pe baza de variatie electrica. Este un sistem simplu, dar la care nu s-a gandit nimeni pana acum."

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."