Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Efectele liberalizarii pietei funciare: presiuni asupra arendasilor sa renunte la contracte

Liberalizarea pietei funciare creeaza deja probleme unor agricultori care lucreaza terenuri īn arenda. Multi se confrunta cu un val de solicitari de reziliere a contractelor. Dorinta proprietarilor de pamant de a vinde este tot mai des īntalnita de cand se vorbeste despre strainii care vor veni sa achizitioneze, cu preturi mari, teren agricol īn Romania.
"Sunt presiuni tot mai mari sa cedam pamantul luat īn arenda. Atat proprietarii, cat si cei care vor sa cumpere, ne solicita foarte raspicat sa renuntam la contracte. Ne simtim neprotejati. Avem contracte de arenda īncheiate pe perioada determinata de trei, cinci, chiar zece ani si cele mai multe sunt cu proprietari de pana la 5 hectare. Eu lucrez 800 de hectare īn zona Tandarei. Nu tin cu dintii de pamant, dar deja am lucrat terenul si orice hectar pierdut acum īnseamna o paguba importanta pentru mine. Singura perioada īn care pierderile ar fi mai mici este īntre 15 iunie si 15 august, cand eliberam terenul", spune Victor Burciu, agricultor din judetul Ialomita. El spune ca deja a pierdut 18 hectare, fiind nevoit sa renunte la contractele de arenda īn urma presiunilor facute asupra sa. Mai ales īn contextul īn care preturile au explodat.

"Este vorba despre multi bani, avand īn vedere ca pretul pamantului s-a majorat cu 100% īn ultima jumatate de an. Daca īn iulie anul trecut, se vindea un hectar cu 1.500-2.500 euro, acum s-a ajuns la 5.000 euro. Nu stiu daca cineva vinde la acest pret, dar de cerut, cere! Stiu si un caz extrem, mai degraba comic: un proprietar cu terenul langa Slobozia cere 30.000 euro pe un hectar, pe motiv ca este... la sosea! Multi vor dori sa vanda īn perioada urmatoare", a mai aratat Burciu.

Contractul de arenda ramane valabil si dupa vanzarea terenului
Pentru a fi mai greu de intimidat, agricultorii au nevoie de informatii si, uneori, de un avocat priceput. "Contractul de arenda nu poate fi reziliat unilateral decat daca exista o culpa a arendasului. Daca nu exista culpa, contractul nu poate fi reziliat judiciar", spune avocatul Marius Coltuc.
Astfel, agricultorii nu ar trebui sa se simta obligati sa renunte la contractele de arenda, īn ciuda presiunilor la care sunt supusi.

"Proprietarul care vrea sa vanda terenul nu-l poate obliga pe arendas sa accepte rezilierea contractului. In plus, si cel care cumpara pamantul are obligatia de a mentine contractul de arenda īncheiat anterior de cel de la care a achizitionat terenul. Noul proprietar nu poate spune ca n-a stiut ca pamantul este arendat, avand īn vedere ca vanzarea s-a putut realiza numai dupa ce vechiul proprietar a primit negatie de la arendas, cum ca renunta la dreptul de preemptiune. Asa ca arendasul ar trebui sa stea linistit pana la finalul contractului de arenda semnat deja, indiferent cine este proprietarul terenului", considera Nicusor Serban, agricultor din judetul Calarasi.
El spune ca s-a confruntat deja cu astfel de situatii, iar contractul sau de arenda a ramas īn vigoare chiar daca vechiul proprietar a īnstrainat terenul. In plus, presiunile sunt mai mici īn zona īn care lucreaza el. Sunt mai putini proprietari dornici sa vanda, iar preturile īnca nu au īnregistrat o crestere substantiala. "Se vinde hectarul cu 2.500-5.000 euro, īn functie de locatie, negociere, urgenta. La noi, s-au mentinut preturile īn ultimii doi ani. Au crescut īn zonele unde erau mai mici, iar acum doar s-au aliniat", a aratat Serban.

Legea vanzarii terenurilor agricole urmeaza sa intre īn dezbaterea parlamentarilor īn perioada imediat urmatoare. Dupa ce presedintele Basescu a refuzat sa o promulge, avand unele obiectii, Parlamentul este nevoit sa reexamineze legea imediat dupa deschiderea noii sesiuni parlamentare.

Mihaela RADU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.