Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
"Minimisul" pentru tancurile de racire a laptelui s-a prelungit, īnca odata, pana pe 15 aprilie

Cei care vor sa beneficieze de ajutorul de minimis pentru achizitionarea de tancuri de racire a laptelui mai au timp pana pe 15 aprilie pentru a depune cererile la APIA. Autoritatile au tot prelungit perioada de depunere cu speranta ca, pana la aceasta data, se vor mai gasi crescatori de pana la 5 vaci care sa depuna documentele necesare. Reamintim ca solicitantii trebuie sa fie organizati īntr-o forma asociativa constituita la nivel de comuna.

Asa cum se vede, exista probleme legate de faptul ca fermierii nu se prea asociaza. Oamenii au nevoie de īncredere si disciplina pentru ca, daca unul greseste si pune lapte neconform īn tanc, poate strica tot. In plus, legea prevede ca tancurile pot fi achizitionate pentru laptele vandut la procesare, ceea ce īi elimina din start pe fermierii care īsi vand laptele direct la consumatori.

Dificultatea cea mai mare este legata de livrarea laptelui. Avand īn vedere ca fermierii mici se gasesc īn general īn zonele montane, unde nu exista infrastructura de transport, exista riscul sa se ramana cu laptele nevandut īntrucat procesatorii nu prea se duc sa ridice lapte din acele zone.

Valoarea totala a sprijinului financiar acordat pentru achizitionarea de tancuri de racire este de 68,9 milioane lei, iar cuantumul este de maximum 5.000 euro pentru fiecare asociatie. Ajutorul cuprinde costurile aferente achizitionarii, instalarii tancului de racire cu o capacitate de maximum 1.000 litri/localitatea, instruirii pentru utilizarea acestuia, precum si asigurarea service-ului pentru o perioada de 12 luni de la instalare.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.