Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Constructorii germani de masini agricole cer simplificarea procedurilor din PNDR

Saptamana trecuta, ministrul Valeriu Tabara si secretarul de stat Adrian Radulescu s-au intalnit cu reprezentantii VDMA, Asociatia pentru Tehnica Agricola din Germania.
VDMA este una dintre cele mai importante asociatii din Europa, si reuneste 150 de producatori germani de masini si utilaje agricole. Ei au ridicat ministrului Tabara problema simplificarii finantarilor prin PNDR.
Firmele germane de masini agricole doresc o fluenta mai mare in abordarea acestor masuri. “Trebuie sa se reduca birocratia in cazul fondurilor europene, pentru a scurta timpul de prelucrare a cererilor”, a declarat Dirk Startmann, presedintele Consiliului romano-german de cooperare in domeniul agriculturii din cadrul VDMA.

Din experienta primului an de implementare a PNDR, germanii au observat ca aprobarile dureaza circa sase luni.
De asemenea, reprezentantii constructorilor germani au mai solicitat programe de finantare suplimentare pentru investitiile in tehnica agricola pentru agricultura ecologica si pentru zootehnie.
VDMA mai propune ca masurile care sustin serviciile de consultanta pentru fermieri sa fie publicate in paralel cu procedurile de aplicare, intrucat fermierii au nevoie de consultanta pentru planificare, pe termen lung, a investitiilor lor. In prezent, acestea sunt publicate doar dupa validarea celor mai importante instrumente de finantare din program.
Tabara a recunoscut ca in tara exista o nevoie puternica de masini agricole performante.
“Consider ca vor castiga cei care vor avea utilaje si echipamente care gestioneaza eficient resursele de apa si sol. Avem nevoie de diversificare pe care cred ca tehnologia agricola din Germania o poate oferi”, a precizat ministrul.

Secretarul de stat Adrian Radulescu a reprosat reprezentatilor germani ca toti marii producatori de echipamente agricole prezenti in Romania, inclusiv membrii VDMA, au un mare defect: nu ofera service in timp util.
“Service-ul este un defect al tuturor companiilor prezente pe piata romaneasca. Fermierul roman asteapta prea mult dupa o piesa minora. De exemplu, in perioada recoltatului, eu, ca agricultor, am nevoie de o piesa poate in cateva ore, nu in zile sau saptamani. Consider ca agricultorul se va indrepta, in curand, numai catre cel care va asigura si service-ul echipamentelor in timp util”, a precizat Radulescu.

Lobby-ul dus de asociatia germana nu este unul gratuit. Membrii VDMA au o cifra de afaceri cumulata de 5,5 miliarde de euro pe an din productia de masini si utilaje agricole, 70% din aceasta fiind sustinuta din exporturi.
Toate marile nume de constructori din Germania se regasesc in portofoliul distribuitorilor din Romania.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."