Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Cum se priveste o demonstratie "bumpy-road" cu sprayere

Pentru ca pamantul era îmbibat de apa, singurele demonstratii care s-au putut face în timpul expozitiei AgriPlanta-RomAgroTec, au fost cele cu sprayere, pe banda de "bumpy road". Aceasta este o fasie de pamant lata de 50 de metri si lunga de vreo 150. Pe stanga si pe dreapta au fost puse diverse culturi, tunse într-o linie crescatoare. Pe mijloc, terenul a fost curatat si au fost montate denivelari, unele mai agresive, altele mai putin, care i-au dat numele de "bumpy".
In Europa de Vest demonstratiile "bumpy road" cu sprayere sunt privite cu atentie de mii de fermieri. Ce vad acolo îi influenteaza în cumpararea unei masini ori a alteia. La noi nu prea a fost cazul de spectatori foarte atenti. Poate ca ar trebui adaugate cateva detalii.

In primul rand, la capete ar trebui montate radare si un afisaj electronic vizibil. Masinile ar trebui sa mearga toate cu aceeasi viteza, în jur de 6 km/h, acceptandu-se doar abateri foarte mici. Viteza medie a fiecarei masini sa fie afisata clar, peste tot. Apoi, înaltimea de ridicare a lancei de stropit ar trebui sa fie aceeasi pentru toata lumea, la 50 de cm deasupra culturii. Ideea organizatorilor AgriPlanta de a pune pe marginea bumpy-road-ului culturi tunse crescator a fost excelenta. Acolo s-a vazut cum rampa se înalta constant în functie de cultura, sau nu. Lancea masinii trebuie deschisa integral. De cateva ori am vazut cum unii au încercat sa triseze, pastrand ultimul segment strans, ca sa nu loveasca cultura cand sprayerul trece prin sectorul cu denivelari. Si ei aveau argumentele lor, bine dozate. Caci nici un fermier nu lasa în camp denivelari foarte agresive, ci le rezolva rapid, ca sa nu-si strice echipamentele. Probabil denivelarile ar trebui îmblanzite.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.