Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Noile certificate de depozit, întampinate cu prea putin entuziasm

Un credit util, dar nu spectaculos
Certificatele de depozit îsi fac, din nou, loc pe piata dupa ce legea a fost modificata . Pana la finalul acestei luni vor fi adoptate si Normele metodologice. Se doreste ca noile documente sa poata fi utilizate înca din aceasta toamna.

"Si înainte de introducerea certificatelor de depozit se putea obtine finantare pe baza marfii aflate pe stoc. Bancile acorda credite garantate cu stocuri de marfa si chiar cu culturi înfiintate. Important este ca firma si agricultorul sa ofere credibilitate, astfel încat banca sau institutiile financiare nebancare sa aiba încredere ca banii vor fi recuperati", spune Nicusor Serban.

De altfel, sistemul certificatelor de depozit a existat din 2009, dar nu a fost unul de succes. Au existat îndoieli privind modul de licentiere si au aparut probleme între deponenti si depozitari. Sistemul a fost suspendat în urma cu un an si jumatate.

Georgeta Stan, administratorul fermei Frumusica, de la Axintele, judetul Ialomita, este unul dintre pagubitii vechiulor certificate de depozit:. "In urma cu vreo 5-6 ani am avut o experienta neplacuta. Am depozitat graul la un siloz de langa Slobozia, licentiat oficial. In momentul în care m-am dus sa îmi recuperez marfa, am descoperit ca era alterata, iar eu buna de plata. Chiar daca eram în paguba, nu am putut face mare lucru. Pot spune acum ca depozitarea în silozul altuia presupune cheltuieli mari si riscul de a nu mai putea recupera produsele la calitatea initiala. Am decis sa îmi fac propriul depozit". Ea a investit 800.000 euro în aceasta constructie cu o capacitate de 8.000 tone.

Nici în ce priveste facilitatile la finantare oferite de certificatele de depozit, Georgeta Stan nu este foarte impresionata. Ea este de parere ca reintroducerea acestor documente nu aduce schimbari semnificative pe piata. "Sunt utile pentru o eventuala finantare, dar si pana acum puteam garanta cu productia, asa ca nu este nimic spectaculos cu ele", spune Georgeta Stan.

Licenta de depozit, eliberata pe termen nelimitat
Autoritatile spun ca noua reglementare a certificatelor si de licentiere a depozitelor se doreste un mecanism de reducere a riscurilor de tranzactionare a cerealelor imediat dupa recoltare, în conditii nefavorabile de pret. "Agricultorii care au nevoie de bani vor putea sa profite de acest sistem si sa obtina credite", spune si Viorel Marin, presedintele ANAMOB.

Pentru ca sistemul sa fie mai eficient, s-au adus unele modificari în legislatie. A fost eliminata taxa pentru obtinerea licentei de depozit, adica a documentului emis de minister, care atesta ca depozitarul îndeplineste conditiile tehnice si financiare pentru depozitare. A fost eliminat si caracterul temporar al valabilitatii licentei de depozit, aceasta fiind acum valabila pe toata perioada în care sunt îndeplinite conditiile de depozitare.

Mai multe sperante ofera introducerea unui sistem informatic unitar. Toata lumea ar urma sa aiba acces la informatie în timp real, atat agricultorii, cat si depozitarii, dar si bancile si fondurile de garantare.

Mihaela RADU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.