Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Noile certificate de depozit, īntampinate cu prea putin entuziasm

Un credit util, dar nu spectaculos
Certificatele de depozit īsi fac, din nou, loc pe piata dupa ce legea a fost modificata . Pana la finalul acestei luni vor fi adoptate si Normele metodologice. Se doreste ca noile documente sa poata fi utilizate īnca din aceasta toamna.

"Si īnainte de introducerea certificatelor de depozit se putea obtine finantare pe baza marfii aflate pe stoc. Bancile acorda credite garantate cu stocuri de marfa si chiar cu culturi īnfiintate. Important este ca firma si agricultorul sa ofere credibilitate, astfel īncat banca sau institutiile financiare nebancare sa aiba īncredere ca banii vor fi recuperati", spune Nicusor Serban.

De altfel, sistemul certificatelor de depozit a existat din 2009, dar nu a fost unul de succes. Au existat īndoieli privind modul de licentiere si au aparut probleme īntre deponenti si depozitari. Sistemul a fost suspendat īn urma cu un an si jumatate.

Georgeta Stan, administratorul fermei Frumusica, de la Axintele, judetul Ialomita, este unul dintre pagubitii vechiulor certificate de depozit:. "In urma cu vreo 5-6 ani am avut o experienta neplacuta. Am depozitat graul la un siloz de langa Slobozia, licentiat oficial. In momentul īn care m-am dus sa īmi recuperez marfa, am descoperit ca era alterata, iar eu buna de plata. Chiar daca eram īn paguba, nu am putut face mare lucru. Pot spune acum ca depozitarea īn silozul altuia presupune cheltuieli mari si riscul de a nu mai putea recupera produsele la calitatea initiala. Am decis sa īmi fac propriul depozit". Ea a investit 800.000 euro īn aceasta constructie cu o capacitate de 8.000 tone.

Nici īn ce priveste facilitatile la finantare oferite de certificatele de depozit, Georgeta Stan nu este foarte impresionata. Ea este de parere ca reintroducerea acestor documente nu aduce schimbari semnificative pe piata. "Sunt utile pentru o eventuala finantare, dar si pana acum puteam garanta cu productia, asa ca nu este nimic spectaculos cu ele", spune Georgeta Stan.

Licenta de depozit, eliberata pe termen nelimitat
Autoritatile spun ca noua reglementare a certificatelor si de licentiere a depozitelor se doreste un mecanism de reducere a riscurilor de tranzactionare a cerealelor imediat dupa recoltare, īn conditii nefavorabile de pret. "Agricultorii care au nevoie de bani vor putea sa profite de acest sistem si sa obtina credite", spune si Viorel Marin, presedintele ANAMOB.

Pentru ca sistemul sa fie mai eficient, s-au adus unele modificari īn legislatie. A fost eliminata taxa pentru obtinerea licentei de depozit, adica a documentului emis de minister, care atesta ca depozitarul īndeplineste conditiile tehnice si financiare pentru depozitare. A fost eliminat si caracterul temporar al valabilitatii licentei de depozit, aceasta fiind acum valabila pe toata perioada īn care sunt īndeplinite conditiile de depozitare.

Mai multe sperante ofera introducerea unui sistem informatic unitar. Toata lumea ar urma sa aiba acces la informatie īn timp real, atat agricultorii, cat si depozitarii, dar si bancile si fondurile de garantare.

Mihaela RADU


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!