Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Legea pietei produselor agricole

Pe 30 septembrie a fost adoptat de catre Camera Deputatilor proiectul de Lege pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor agricole, promovat la initiativa Ministerului Agriculturii. Legea reglementeaza modul de valorificare a produselor agricole proprii de catre producatorii agricoli persoane fizice.
Noua lege schimba în totalitate sistemul prin care producatorii agricoli persoane fizice valorifica produsele proprii în pietele agroalimentare. In fapt, actualele certificate de producator vor fi înlocuite prin atestatul de producator si carnetul de comercializare a produselor.
Astfel:
- atestatul de producator reprezinta documentul care confirma persoanei fizice care desfasoara o activitate economica în sectorul agricol calitatea de producator agricol;
- carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol reprezinta documentul utilizat de persoana fizica care detine atestat de producator, precum si de sotul/sotia, rude/afini de gradul I, dupa caz, pentru exercitarea actului de comert cu ridicata sau comert cu amanuntul, a produselor obtinute în ferma/gospodaria proprie.
Ambele documente se emit de Primarii, la solicitarea producatorilor agricoli persoane fizice care doresc sa-si valorifice produsele obtinute în gospodaria proprie.
Atestatul de producator se emite cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultura, constituite conform legii si organizate la nivel judetean/regional/national, care se înregistreaza în acest scop la primarii.

Valabilitatea atestatului de producator este de un an calendaristic de la data emiterii si se vizeaza semestrial, prin aplicarea stampilei si semnaturii primarului comunei, orasului, municipiului, dupa caz. Atestatul de producator si Avizul entitatilor mentionate elimina posibilitatea substituirii calitatii de producatori agricoli a solicitantilor care nu detin aceasta calitate.

Carnetul de comercializare îndeplineste un dublu rol:
- de document emis de vanzator care însoteste marfa comercializata,
- de document care însoteste marfa pe perioada transportului de la locul de pastrare la locul de comercializare.

De asemenea, carnetul de comercializare asigura fluxul informational necesar privind structura sortimentala/cantitativa a produselor valorificate, locul de producere si destinatia acestora. Carnetul de comercializare înlocuieste borderourile de achizitie, a caror utilizare reprezinta în prezent un canal semnificativ de evaziune fiscala, în special în comertul cu produse agricole materie prima. In acest fel, se creeaza premise pentru ca productia realizata de micii producatori sa fie valorificata în conditii civilizate, sa asigure atat venituri corecte pentru producatori, cat si informatii complete asupra provenientei marfurilor si preturi corecte la consumatorul final.
In cadrul structurilor de comercializare cu ridicata sau cu amanuntul este obligatorie organizarea de spatii de vanzare distincte, care sunt rezervate în exclusivitate producatorilor agricoli persoane fizice detinatoare a unui atestat de producator si a unui carnet de comercializare, pentru valorificarea produselor agricole obtinute din gospodaria proprie. Procentul de alocare a spatiilor de vanzare este de minim 40% din totalul spatiilor de vanzare existente.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."