Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cand si cum se modifica cererea unica de plata

La APIA mai vin oameni care vor sa modifice propriile cereri unice de plata pe suprafata, respectiv cererile unice de plata pentru sectorul zootehnic. Cum se pot rezolva astfel de situatii?

In cazul în care, dupa depunerea cererii unice de plata pe suprafata au intervenit modificari ale informatiilor declarate (schimbari referitoare la suprafata agricola utilizata, transferarea proprietatii catre un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbari), fermierul are obligatia, în termen de 10 zile, de a le comunica în scris, la APIA, si de a prezenta documentele doveditoare.
In cazul decesului fermierului care a depus cererea, mostenitorul aduce la cunostinta APIA, în scris, aceasta situatie, în termen de 10 (zece) zile lucratoare de la data emiterii certificatului de deces si prezinta certificatul de deces. Daca exista o diferenta mai mare de 10 zile lucratoare, mostenitorul completeaza o scrisoare justificativa pentru întarziere.

Cererea mostenitorului va fi însotita de urmatoarele documente: acte doveditoare privind calitatea de mostenitor (certificat de mostenitor eliberat de notarul public, prin care se stabileste calitatea succesorilor si bunurile ramase de la fermierul decedat în original si copie); actul de identitate al mostenitorului, în original si copie; dovada contului bancar activ; declaratie notariala prin care este împuternicit doar unul dintre mostenitori sa primeasca sprijinul (în cazul în care exista mai multi mostenitori). Daca mostenitorul nu depune cererea de preluare a exploatatiei agricole în caz de deces, pentru ca nu s-a dezbatut succesiunea pana la emiterea deciziei de plata pe numele decedatului, se urmeaza calea legala de succesiune pentru obtinerea sprijinului din contul decedatului (în cazul în care contul bancar declarat de fermierul decedat în cererea de plata nu este închis de catre mostenitor).

In cazul schimbarii formei de organizare, fermierul trebuie sa anunte modificarea statutului sau în 10 zile lucratoare de la data înregistrarii noii forme de organizare, sa completeze formularul specific si sa prezinte documentele aferente noii forme de organizare si cele de numire/desemnare administrator (dupa caz), dovada cont bancar activ si CI/BI. In cazul în care între data depunerii cererii unice de plata pentru sectorul zootehnic si data finalizarii controlului administrativ/la fata locului au intervenit modificari ale informatiilor înscrise în cerere, în termen de 7 zile lucratoare de la data aparitiei acestora beneficiarul are obligatia de a notifica în scris aceste modificari la Centrul Judetean APIA, anexand documentele justificative.

In cazul decesului fermierului care a depus cererea unica de plata pentru sectorul zootehnic sau a schimbarii formei de organizare, procedura este cea mentionata anterior, diferenta fiind termenul, care este de 7 zile lucatoare.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."