Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
De ce nu apare īn noul Cod fiscal laptele cu TVA 9%

O reducere a TVA la 9% pentru lapte si produsele lactate va fi luata īn considerare dupa ce fermierii si producatorii vor ajunge la un consens, a declarat ministrul Finantelor, Darius Valcov.

"Singurul motiv pentru care laptele nu a fost introdus īn prima varianta a Codului fiscal a fost acela ca fermierii nu au dorit acest lucru. Fermierii au sustinut una si procesatorii alta! Se pare ca acum au ajuns la un consens - sau īncearca sa ajunga. In urmatoarea prezentare a Codului, dar si īn dezbaterea din Parlament, dumnealor sa ajunga la un consens pentru ca, practic, din alimentele de baza laptele a fost scos pe acest singur considerent", a explicat Valcov.
"Impactul bugetar al reducerii TVA la lapte nu este foarte mare, dar nu vrem sa cream īn piata dezechilibre si contre īntre diferiti actori. In momentul īn care vom avea un consens, asa cum am avut la carne si celelalte produse, vom lua īn considerare aceasta propunere. Pana atunci, nu ar fi corect sa facem acest lucru", a subliniat seful de la Finante.

Potrivit proiectului de modificare a Codului fiscal, aflat īn dezbatere publica, cota standard de TVA urmeaza sa scada de la 24% la 20% īncepand cu 1 ianuarie 2016 si la 18% de la 1 ianuarie 2018. De asemenea, pentru carne, legume, peste si fructe cota de TVA urmeaza sa fie redusa la 9%.

Asociatia Patronala din Industria Laptelui (APRIL) a transmis o scrisoare catre ministerele Finantelor si Agriculturii, dar si la Parlament, īn care solicita reducerea TVA la 9% si la lapte si produse lactate, considerand discriminatorie scaderea taxei doar pentru unele alimente.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 10 din 11 martie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.