Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
De ce nu apare în noul Cod fiscal laptele cu TVA 9%

O reducere a TVA la 9% pentru lapte si produsele lactate va fi luata în considerare dupa ce fermierii si producatorii vor ajunge la un consens, a declarat ministrul Finantelor, Darius Valcov.

"Singurul motiv pentru care laptele nu a fost introdus în prima varianta a Codului fiscal a fost acela ca fermierii nu au dorit acest lucru. Fermierii au sustinut una si procesatorii alta! Se pare ca acum au ajuns la un consens - sau încearca sa ajunga. In urmatoarea prezentare a Codului, dar si în dezbaterea din Parlament, dumnealor sa ajunga la un consens pentru ca, practic, din alimentele de baza laptele a fost scos pe acest singur considerent", a explicat Valcov.
"Impactul bugetar al reducerii TVA la lapte nu este foarte mare, dar nu vrem sa cream în piata dezechilibre si contre între diferiti actori. In momentul în care vom avea un consens, asa cum am avut la carne si celelalte produse, vom lua în considerare aceasta propunere. Pana atunci, nu ar fi corect sa facem acest lucru", a subliniat seful de la Finante.

Potrivit proiectului de modificare a Codului fiscal, aflat în dezbatere publica, cota standard de TVA urmeaza sa scada de la 24% la 20% începand cu 1 ianuarie 2016 si la 18% de la 1 ianuarie 2018. De asemenea, pentru carne, legume, peste si fructe cota de TVA urmeaza sa fie redusa la 9%.

Asociatia Patronala din Industria Laptelui (APRIL) a transmis o scrisoare catre ministerele Finantelor si Agriculturii, dar si la Parlament, în care solicita reducerea TVA la 9% si la lapte si produse lactate, considerand discriminatorie scaderea taxei doar pentru unele alimente.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 10 din 11 martie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."