Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Cum a fost la expozitia de la Paris pentru marile companii

Editia de anul acesta a SIMA i-a deceptionat pe unii comentatori din lumea masinilor agricole. Sigur, nu la nivelul ca expozitia nu a fost īn regula, ci ca nu a fost asa cum s-ar fi asteptat. Explozia de inovatii pe care multi doreau sa le afle īn premiera la SIMA nu s-a petrecut. Fata de editiile precedente, parca expozantii au anuntat mai putine lucruri noi si interesante.

Acum, trebuie privit si contextul vest-european. Constructorii de tehnica agricola resimt scaderea vanzarilor, blocajele din Ucraina si Rusia, iar miscarile īn jos de pe piata cerealelor nu sunt deloc de bun augur. Faptul ca s-a ieftinit materia prima, metalul, pana la derizoriu, nu ajuta prea mult constructorii.

In plus, SIMA īncepe sa fie concurata tot mai īndeaproape de alte doua mari expozitii de masini agricole. Una este tot o expozitie franceza, Innov Agri, organizata īn plin camp, ca AgriPlanta RomAgroTec la noi. Este o manifestare uluitoare, care acopera 160 de hectare, din care 50 sunt pentru recoltat si alte demonstratii tehnice.

Cealalta expozitie care tatoneaza pozitia SIMA este EIMA, organizata īn Italia, la Bologna. Are avantajul unui parc expozitional modern si suficient de mare, iar cele cateva sute de mii de vizitatori conving constructorii de masini agricole sa le arate mereu ceva nou. In primul rand, constructorii italieni īsi anunta noutatile prima si prima data acolo, la Bologna, apoi ies cu ele īn lume.
Fara sa fie o surpriza, constructorii germani si-au pastrat si ei cele mai multe inovatii pentru Agritechnica, expozitia de masini agricole care va avea loc la Hanovra, īn toamna. Aceasta este considerata de multi cunoscatori ai pietei o vitrina perfecta pentru masinismul agricol mondial.

Nici dealerii de utilaje agricole de la noi nu au batut prea mult moneda pe acest eveniment. Daca īn alti ani scriam pe doua pagini lista specialistilor romani din standurile constructorilor, anul acesta abia a fost o stire. IPSO Agricultura au fost singurii care au anuntat prezenta unei echipe de vanzatori īn standurile firmelor pe care le au īn portofoliu. Asta nu īnseamna ca la SIMA nu au fost noutati. Fiecare constructor a venit cu ceva demn de prezentat celor cateva sute de mii de vizitatori care vin la Paris din toate colturile lumii. Jurnalistii francezi au remarcat ca noutatile de la SIMA au fost īn special īn zona sprayerelor, a roboticii si a softurilor, care prevestesc viitorul agriculturii, o lume computerizata, interconectata, īn care fermierul va munci mai mult cu tastatura si mouse-ul, daca acestea nu vor deveni anacronice si ele īn cativa ani.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 10 din 11 martie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.