Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
John Deere: cum sa bagi ferma īn buzunar

Echipa John Deere a proiectat, īn fata a 85 de jurnalisti europeni, la Pamhagen, īn Austria, imaginea unui viitor agricol apropiat, īn care fermierul va tine legatura cu masinile, cu angajatii, cu dealerul si cu terenurile sale cu ajutorul internetului. Va fi o agricultura bazata pe gestiunea datelor agricole, īn care fermierul va lucra mai mult din fata laptop-ului sau a telefonului mobil avand toate informatiile īntr-un "buzunar digital".
John Deere are deja o platforma pe internet, pe pagina MyJohnDeere.com, pe care fiecare fermier īsi poate face un cont īn care sa īncarce, īntr-un singur loc, toate datele agricole care tin de exploatatie: informatiile venite de la combine, tractoare, dar si cele din alte surse: analize, rapoarte...

Pe un ecran al calculatorului sau al telefonului, cu o conexiune la internet, fermierul poate urmari, pe harti colorate, īn ce stadiu sunt lucrarile de pe parcelele sale, unde sunt utilajele sale īn timp real, cu ce viteza merg, care le-a fost consumul, cat au recoltat, daca va ploua sau nu pe terenurile sale conform prognozelor, dar si altele. Cu ajutorul internetului, datele vor curge direct de la utilajele dotate cu JDLink pe contul lui de pe MyJohnDeere.com. Dar se pot īncarca si cu ajutorul unui stick.
Ca sa stocheze atata informatie agricola de la fermierii europeni, John Deere investeste īntr-un server imens plasat īn Europa, īn Germania, a precizat Chris Wigger, vicepresedinte al companiei pe Vanzari si Marketing. "Fermieritul va arata destul de diferit de ceea ce numim acum fermierit traditional", a punctat el.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 27 din 8 iulie 2015


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.