Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
John Deere: cum sa bagi ferma în buzunar

Echipa John Deere a proiectat, în fata a 85 de jurnalisti europeni, la Pamhagen, în Austria, imaginea unui viitor agricol apropiat, în care fermierul va tine legatura cu masinile, cu angajatii, cu dealerul si cu terenurile sale cu ajutorul internetului. Va fi o agricultura bazata pe gestiunea datelor agricole, în care fermierul va lucra mai mult din fata laptop-ului sau a telefonului mobil avand toate informatiile într-un "buzunar digital".
John Deere are deja o platforma pe internet, pe pagina MyJohnDeere.com, pe care fiecare fermier îsi poate face un cont în care sa încarce, într-un singur loc, toate datele agricole care tin de exploatatie: informatiile venite de la combine, tractoare, dar si cele din alte surse: analize, rapoarte...

Pe un ecran al calculatorului sau al telefonului, cu o conexiune la internet, fermierul poate urmari, pe harti colorate, în ce stadiu sunt lucrarile de pe parcelele sale, unde sunt utilajele sale în timp real, cu ce viteza merg, care le-a fost consumul, cat au recoltat, daca va ploua sau nu pe terenurile sale conform prognozelor, dar si altele. Cu ajutorul internetului, datele vor curge direct de la utilajele dotate cu JDLink pe contul lui de pe MyJohnDeere.com. Dar se pot încarca si cu ajutorul unui stick.
Ca sa stocheze atata informatie agricola de la fermierii europeni, John Deere investeste într-un server imens plasat în Europa, în Germania, a precizat Chris Wigger, vicepresedinte al companiei pe Vanzari si Marketing. "Fermieritul va arata destul de diferit de ceea ce numim acum fermierit traditional", a punctat el.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 27 din 8 iulie 2015


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."