Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Claas a avut un profit de 158 milioane de euro din vanzarea de tractoare si combine

Producatorul german Claas a facut public raportul de activitate pentru 2015. A avut un an bun, cu vanzari în crestere fata de 2014, în ciuda scaderilor înregistrate pe piata mondiala. Cifra de afaceri a fost de 3,838 miliarde de euro, cu un profit de 158 de milioane.
Piata internationala de masini agricole a trecut printr-un an de restrangere. Se vorbeste de o scadere de pana la 20%. Aceasta a fost cauzata de preturile în scadere ale produselor agricole si de flotele de utilaje relativ noi din multe zone.
In acest climat nefavorabil, Claas si-a putut consolida pozitia de lider în Europa. Vanzarile din America de Nord si de Sud au avut o evolutie pozitiva, în timp ce în Europa de Est se constata un declin. În Asia, Claas a înregistrat crestere în India, iar piata din China s-a stabilizat.

Constructorul german îsi va concentra investitiile în fabricile din Rusia, Franta si Germania. Va reamintim ca, la începutul lunii octombrie 2015, Claas a inaugurat fabrica de la Krasnodar, în sudul Rusiei, considerata printre cele mai moderne din lume. Investitia a fost facuta si cu scopul de a primi clasificarea de "producator rusesc" din partea oficialitatilor Federatiei Ruse.

De notat si ca, la Claas, unul din zece angajati lucreaza în cercetare-dezvoltare de produse.

Pentru 2016, oficialii companiei nu sunt foarte optimisti. Se asteapta la o alta scadere a pietei mondiale. Mai ales pietele emergente cunosc o cumpatare cand vine vorba de achizitia de masini agricole noi.

Andrei OSTROVEANU

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 2 din 20 ianuarie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."