Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Claas a avut un profit de 158 milioane de euro din vanzarea de tractoare si combine

Producatorul german Claas a facut public raportul de activitate pentru 2015. A avut un an bun, cu vanzari īn crestere fata de 2014, īn ciuda scaderilor īnregistrate pe piata mondiala. Cifra de afaceri a fost de 3,838 miliarde de euro, cu un profit de 158 de milioane.
Piata internationala de masini agricole a trecut printr-un an de restrangere. Se vorbeste de o scadere de pana la 20%. Aceasta a fost cauzata de preturile īn scadere ale produselor agricole si de flotele de utilaje relativ noi din multe zone.
In acest climat nefavorabil, Claas si-a putut consolida pozitia de lider īn Europa. Vanzarile din America de Nord si de Sud au avut o evolutie pozitiva, īn timp ce īn Europa de Est se constata un declin. Īn Asia, Claas a īnregistrat crestere īn India, iar piata din China s-a stabilizat.

Constructorul german īsi va concentra investitiile īn fabricile din Rusia, Franta si Germania. Va reamintim ca, la īnceputul lunii octombrie 2015, Claas a inaugurat fabrica de la Krasnodar, īn sudul Rusiei, considerata printre cele mai moderne din lume. Investitia a fost facuta si cu scopul de a primi clasificarea de "producator rusesc" din partea oficialitatilor Federatiei Ruse.

De notat si ca, la Claas, unul din zece angajati lucreaza īn cercetare-dezvoltare de produse.

Pentru 2016, oficialii companiei nu sunt foarte optimisti. Se asteapta la o alta scadere a pietei mondiale. Mai ales pietele emergente cunosc o cumpatare cand vine vorba de achizitia de masini agricole noi.

Andrei OSTROVEANU

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 2 din 20 ianuarie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.