Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
APIMAR cauta sa aduca în normalitate baza de date cu preturi la utilaje

APIMAR cauta, împreuna cu AFIR, sa introduca un pret la utilaje care sa multumeasca atat baza de date cu preturi de referinta a statului, cat si dealerii si producatorii care traiesc în piata reala. Despre rigiditatea bazei de date am mai scris si o vom face în continuare, caci se pare ca problemele nu s-au rezolvat în totalitate.

In încercarea de a pune la punct cateva aspecte, la masa discutiilor s-au asezat, pe de o parte Monika Puiu, presedinte APIMAR, Mihai Ivascu, director executiv, si pe de alta parte ministrul Achim Irimescu, directorul general AFIR Andras Szakal si Maria Gheorghiu, sef serviciu baze de date AFIR.
Intalnirea a plecat de la faptul ca ministrul Achim Irimescu a avut cateva iesiri în care a sustinut ca importatorii practica preturi mai mari pentru utilajele vandute pe fonduri europene si mai mici pentru leasing sau credit, chestiune despre care revista noastra a mai scris.
APIMAR a vrut sa-l asigure pe ministru ca lucrurile acestea nu se întampla. "Sunt firme mari în APIMAR, care nu fac astfel de gainarii financiare", spune Mihai Ivascu. "In ceea ce priveste baza de date, suntem la faza de reglaje fine. Noi întelegem nevoia ei."
APIMAR ar vrea ca, daca sunt identificate astfel de proceduri, de preturi diferite, sa fie aplicate penalitati vanzatorilor. Adica, daca se întampla ca un tractor sa fi fost vandut prin baza de date cu 100.000 euro si acelasi tractor a fost vandut pe contract de leasing sau credit cu 80.000 euro, vanzatorul sa fie penalizat.
Sigur, asta doar cand e vorba de diferente mari de pret. O diferenta de 3-4% este normala în practica, pentru ca oamenii negociaza.

APIMAR mai sustine ca, daca a fost identificat un pret mai mic în afara bazei de date, automat pretul mai mic sa devina pretul de referinta în baza. Daca sunt constatate diferente mari, sa se ajunga pana la interzicerea furnizorului respectiv de a mai introduce în baza de date produse, a mai aratat Mihai Ivascu.
Dar, tot Asociatia a mai cerut si ca, în acele cazuri în care apar diferente majore de pret, sa existe o perioada de gratie, necesara pentru a clarifica problema. "In vechea procedura, daca se identifica o astfel de diferenta, mai mare de 5%, procedura AFIR spunea sa se scoata toate produsele din baza de date si sa se înceapa o ancheta, ca sa vada de ce s-a vandut mai ieftin decat în baza de date", explica Ivascu. "Noi am solicitat sa se acorde o perioada de 30 de zile în care se face investigatia. Argumentul nostru este ca, în caz contrar, fermierii care ar vrea sa achizitioneze produsul prin baza de date nu ar mai avea posibilitatea, pentru ca utilajul este suspendat pentru investigatii. Am cerut sa fie lasat utilajul în continuare în baza de date si sa se ceara lamuriri dealerului. Pentru ca exista cazuri în care a fost vandut mai ieftin, dar exista explicatii: utilajul a fost pe stoc de mai mult de trei ani si este un destocaj, a fost într-o promotie iar AFIR poate nu a fost informat, dar sunt dovezi la promotie în revistele de specialitate."

APIMAR a cerut, între altele, sa aiba voie sa modifice preturile din baza de date de cate ori este nevoie. Dar, dupa discutii punctuale, au renuntat la solicitare, pentru a nu genera alte probleme, precum întelegerile de pret.

"Nu cred ca este normal sa se modifice pretul ori de cate ori vor", spune Andras Szakal, directorul AFIR, prezent si el la întalnirea cu APIMAR. Si a adus un contraargument solid, acceptat de APIMAR. E foarte posibil ca un dealer, de comun acord cu un fermier, sa stabileasca un pret, sa solicite la AFIR sa modifice baza de date si apoi sa vanda produsul. Maine negociaza cu un alt fermier, stabileste un alt pret, iar solicita la AFIR modificare în baza de date." Asa ca modificarile în baza de date se pot face o data pe an. Se accepta doar fluctuatia de 5%, limita de negociere fata de pretul afisat în baza de date.

Alina BARDAS

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 9 din 9 martie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.