Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Reguli specifice contractului de arendare

Potrivit legii, pot fi arendate orice bunuri agricole, de la terenurile cu destinatie agricola, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, la animale, constructii de orice fel, masini, utilaje si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.

Potrivit art. 1.778 alin. 1 din noul Cod Civil, locatiunea bunurilor agricole poarta denumirea de arendare. In conformitate cu prevederile art. 1.777 din noul Cod Civil, locatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se obliga sa asigure celeilalte parti, numite locatar, folosinta unui bun, în schimbul unui pret, denumit chirie. Concret, arendarea are drept obiect exploatarea pe o durata determinata a bunurilor agricole, contra unui pret stabilit prin contractul încheiat (contractul de arendare) între proprietarul bunurilor agricole, pe de o parte, în calitate de arendator, si locatar, pe de alta parte, în calitate de arendas. Pot fi arendate orice bunuri agricole, cum ar fi: terenurile cu destinatie agricola, si anume terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de hamei si duzi, pasunile împadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajarile piscicole si de îmbunatatiri funciare, drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola; animalele, constructiile de orice fel, masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole. In ceea ce priveste încheierea contractului de arendare, acesta trebuie încheiat în forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.
De asemenea, sub sanctiunea unei amenzi civile stabilite de instanta de judecata pentru fiecare zi de întarziere, arendasul trebuie sa depuna un exemplar al contractului la Consiliul local în a carui raza teritoriala se afla bunurile agricole arendate, pentru a fi înregistrat într-un registru special tinut de secretarul Consiliului local.

Daca arendasul este persoana fizica si obtine venituri din arendarea unui bun agricol, veniturile respective fac parte din categoria veniturilor obtinute din cedarea folosintei bunurilor. In acest caz, arendasul trebuie sa se prezinte în termen de 15 zile de la încheierea contractului la unitatea fiscala de care apartine, pentru a înregistra contractul de arenda în care este recomandabil sa fie trecuta perioada pentru care se încheie contractul de arenda. Daca contractele de arendare sunt încheiate în forma autentica, precum si daca sunt înregistrate la Consiliul local, acestea constituie, în conditiile legii, titluri executorii pentru plata arendei la termenele si în modalitatile stabilite în contract.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 9 din 9 martie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."