Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Reguli specifice contractului de arendare

Potrivit legii, pot fi arendate orice bunuri agricole, de la terenurile cu destinatie agricola, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, la animale, constructii de orice fel, masini, utilaje si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.

Potrivit art. 1.778 alin. 1 din noul Cod Civil, locatiunea bunurilor agricole poarta denumirea de arendare. In conformitate cu prevederile art. 1.777 din noul Cod Civil, locatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se obliga sa asigure celeilalte parti, numite locatar, folosinta unui bun, īn schimbul unui pret, denumit chirie. Concret, arendarea are drept obiect exploatarea pe o durata determinata a bunurilor agricole, contra unui pret stabilit prin contractul īncheiat (contractul de arendare) īntre proprietarul bunurilor agricole, pe de o parte, īn calitate de arendator, si locatar, pe de alta parte, īn calitate de arendas. Pot fi arendate orice bunuri agricole, cum ar fi: terenurile cu destinatie agricola, si anume terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de hamei si duzi, pasunile īmpadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajarile piscicole si de īmbunatatiri funciare, drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola; animalele, constructiile de orice fel, masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole. In ceea ce priveste īncheierea contractului de arendare, acesta trebuie īncheiat īn forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.
De asemenea, sub sanctiunea unei amenzi civile stabilite de instanta de judecata pentru fiecare zi de īntarziere, arendasul trebuie sa depuna un exemplar al contractului la Consiliul local īn a carui raza teritoriala se afla bunurile agricole arendate, pentru a fi īnregistrat īntr-un registru special tinut de secretarul Consiliului local.

Daca arendasul este persoana fizica si obtine venituri din arendarea unui bun agricol, veniturile respective fac parte din categoria veniturilor obtinute din cedarea folosintei bunurilor. In acest caz, arendasul trebuie sa se prezinte īn termen de 15 zile de la īncheierea contractului la unitatea fiscala de care apartine, pentru a īnregistra contractul de arenda īn care este recomandabil sa fie trecuta perioada pentru care se īncheie contractul de arenda. Daca contractele de arendare sunt īncheiate īn forma autentica, precum si daca sunt īnregistrate la Consiliul local, acestea constituie, īn conditiile legii, titluri executorii pentru plata arendei la termenele si īn modalitatile stabilite īn contract.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 9 din 9 martie 2016

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!