Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Guvernul a modificat normele de aplicare ale Legii Codului fiscal

Guvernul a modificat si completat, printr-o Hotarare, normele de aplicare ale Legii Codului fiscal. Au fost aduse unele explicitari si exemplificari noi ale situatiilor determinate de diversitatea activitatii contribuabililor.

"Scopul acestor completari este abordarea mai facila a legislatiei fiscale, prin clarificarea normelor de aplicare. Actul normativ (...) modifica si completeaza HG nr. 1/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal", se precizeaza într-un comunicat al Executivului.

La capitolul "Impozite si taxe locale" au fost aduse clarificari în cazul cladirilor/ terenurilor proprietate a statului care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosinta, care se refera la perioade mai mici de o luna.
"In aceste situatii, obligatia declararii si platii taxei pe cladiri/teren apartine persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinta".
Au fost completate prevederile referitoare la depunerea declaratiilor de catre persoanele fizice care au în proprietate cladiri cu destinatie mixta sau nerezidentiala.
In cazul persoanelor care au în proprietate cladiri cu destinatie mixta pentru care suprafetele folosite în scop rezidential si cele folosite în scop nerezidential nu pot fi evidentiate distinct, daca proprietarul depune declaratia privind destinatia mixta a cladirii, însotita de o declaratie pe propria raspundere prin care se atesta faptul ca "nici una din cheltuielile cu utilitatile nu este înregistrata în sarcina persoanei juridice care desfasoara activitatea economica", se va datora impozitul pe proprietati utilizate în scop rezidential.

In ceea ce priveste impozitul pe cladiri, s-au adus lamuriri privind "ultima valoare impozabila înregistrata în evidentele fiscale", precizandu-se ca nu mai este necesara depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite în intervalul 2013-2014 si înregistrate în situatiile financiare în aceeasi perioada, si s-a precizat ca în cazul persoanelor juridice care dobandesc cladiri prin construire în ultimii trei ani, valoarea cladirii este cea prevazuta în procesul-verbal de receptie finala.
Totodata, a fost detaliata modalitatea acordarii scutirii de impozit pe cladiri/terenuri, specificandu-se faptul ca scutirea de impozit se acorda corespunzator cotei-parti din dreptul de proprietate asupra cladirii/terenului si a fost exemplificat modul de calcul a impozitului pe teren în cazurile în care un contribuabil detine mai multe terenuri situate în intravilan, înregistrate în Registrul Agricol la alte categorii de folosinta decat cea de terenuri cu constructii.
In cazul mijloacelor de transport, au fost detaliate prevederile privind regimul actului de înstrainare-dobandire în diferite cazuri de înstrainare a unui mijloc de transport si au fost completate prevederile referitoare la perioada de transmitere în format electronic a situatiei centralizatoare a radierilor/înmatricularilor/înregistrarilor mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala.

La capitolul "Taxa pe valoarea adaugata" au fost aduse clarificari cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxa în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plata pe o anumita perioada a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct si superficie, asupra unui bun imobil, în situatia în care nici contractul, nici factura nu prevad un termen-limita pentru efectuarea platii.
In privinta cartelelor preplatite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri si pentru care nu se poate determina momentul utilizarii creditului si destinatia acestuia s-a precizat ca tratamentul este similar cu cel al cartelelor preplatite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicatii.
In Hotararea Guvernului de modificare a normelor de aplicare se mentioneaza ca o persoana care vinde un voucher cu scop multiplu, fara sa efectueze si livrarea de bunuri/prestarea de servicii în schimbul acestuia, se considera ca realizeaza tranzactii cu mijloace de plata, iar sumele încasate din vanzarea voucherului nu reprezinta contravaloarea unor operatiuni în sfera de aplicare a TVA.
De asemenea, în actul normativ au fost explicitate conditiile în care se aplica taxarea inversa în cazul bunurilor prevazute la art. 331 alin. (2) lit. i) - k) din Codul fiscal, avand în vedere conditia suplimentara, introdusa prin Legea nr. 358/2015, respectiv ca valoarea pe factura sa fie egala sau mai mare de 22.500 de lei, fiind inclus si un exemplu în acest sens; s-au completat prevederile legale cu regimul TVA aplicabil achizitiilor intracomunitare de medicamente care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat care sunt transportate din alt stat membru în Romania în vederea testarii.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 11 din 23 martie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."