Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Fermele de familie trebuie îndreptate catre zootehnie, legumicultura, viticultura si pomicultura

Noua, romanilor, ne place de multe ori sa credem, uitandu-ne la statistici, ca tara noastra este una dintre cele bogate din Uniunea Europeana si ca una dintre bogatiile noastre ar fi agricultura. Ne leganam în iluzia ca am fi fost vreodata "granarul Europei". E drept ca avem o suprafata agricola de 13 milioane de hectare, dintre care 4,5 milioane hectare de pajisti. Aceasta zestre funciara ne situeaza pe locul 7 din cele 28 de state ale UE.
Multi par sa fi uitat ca agricultura romaneasca a intrat într-un declin puternic dupa faramitarea marilor exploatatii agricole de tip colectivist. Ei privesc doar catre fermele mari care s-au dezvoltat în ultimii 10-15 ani. Acestea au, într-adevar, performante deosebite. Dar numarul acestor ferme este mic, de doar unu la suta din total. Celelalte 99% sunt ferme de subzistenta.
"Dupa ultimul recensamant agricol general reiese ca numai în judetul Vaslui erau aproape 110.000 de exploatatii agricole, din care doar 703 erau exploatatii agricole cu personalitate juridica. Restul, grosul adica, sunt exploatatii de familie, fara personalitate juridica", da exemplu Toader Dima, deputat PSD de Vaslui.

Din punctul sau de vedere, fermele mici, de cateva hectare, trebuie ajutate sa se dezvolte. Aceste ferme mici vor putea aduce mai multa plusvaloare daca se vor axa si pe alte domenii decat cultura mare.
"A venit vremea ca centrul de greutate sa se mute de la sprijinirea fermelor mari si foarte mari catre sustinerea reala a fermelor mici si medii. Valoarea adaugata mai mare va veni daca aceste ferme se vor îndrepta catre zootehnie, legumicultura, viticultura si pomicultura, care la asemenea dimensiuni aduc valoare sporita fata de cea adusa de cultura cerealelor", adauga deputatul.
Toader Dima considera ca fermele de familie au fost si pot fi în continuare solutia rezolvarii eternei "probleme taranesti" cu care se confrunta satul romanesc de doua sute de ani încoace.
"Fermele de familie au adus rezolvarea greutatilor în zonele rurale sarace, defavorizate în multe state europene si nu numai, iar asta se poate face si în tara noastra. De altfel, Politica Agricola Comuna acorda, în ultimii zece ani, tot mai multi bani pentru micii fermieri. Anul trecut a fost consacrat în UE fermelor de familie.

De altfel, acest model, al fermelor de familie, este cel traditional în ruralul romanesc. Formarea unei «clase de mijloc» la sate nu este o noutate adusa de la Bruxelles, ci este în spiritul taranului roman. Ca sa avem din nou «chiaburi», trebuie doar sa le aratam încredere celor harnici si seriosi".

Produse din ferme de familie
Din punctul de vedere al lui Toader Dima, micile ferme de familie sunt cele care asigura continuitatea produselor traditionale, si nu industria.
"O buna parte dintre cei care candva au plecat în alte tari în cautarea unui loc de munca ar putea sa se întoarca în Romania, sa înfiinteze mici ferme de familie. Probabil ca ei nu vor avea un venit aproape de cel din tarile vestice, însa trebuie ajutati prin politici agrare sa se îndrepte catre dezvoltarea de mici afaceri în sate si nu catre orase. Acesti oameni au învatat acolo tehnologii noi si, cel mai important, este faptul ca si-au însusit disciplina muncii, rigoarea profesionala a celor din vest."

A consemnat
Alina BARDAS

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!