Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Combina Claas Lexion cu numarul 50.000 a iesit de pe linia de asamblare

Lexion-ul cu numarul 50.000 a iesit recent de pe linia de asamblare Claas din Harsewinkel, Germania. In urmatoarele luni, acest model cu numar jubiliar va fi īn turneu prin expozitii si targuri agricole din toata Europa. Ca un detaliu, fiecare combina Lexion cuprinde peste 50.000 de piese, 4.000 metri de cabluri electrice si 215 metri de conducte hidraulice.

Claas a lansat combina de recoltat Lexion īn 1995. Pe atunci, seria 400 le oferea fermierilor noi niveluri ridicate de performanta. Sistemul de batozare APS, cu toba sa extinsa la 600 mm, a fost combinat pentru prima data cu sistemul de separare a reziduurilor de boabe Roto Plus, ceea ce a dus la aparitia sistemului APS Hybrid. Mai mult, operatorii lucrau īntr-o cabina confortabila, echipata cu computer de bord integrat Cebis, iar sistemele de ghidare GPS Pilot si Laser Pilot facilitau ghidarea combinei.

Cu Lexion 780, Claas a stabilit īn 2013 un nou reper īn istoria combinelor de recoltat. Pe langa buncarul de boabe cu o capacitate de 13.500 litri, utilajul este echipat cu sistemul integrat de asistenta pentru operator Cemos Automatic. Software-ul controleaza valorile implicite specifice setate de fermier si, dupa o scurta perioada de timp, identifica setarile optime pentru sistemele de batozare.

Arpad DOBRE

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr 28 din 20 iulie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.