Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Combina Claas Lexion cu numarul 50.000 a iesit de pe linia de asamblare

Lexion-ul cu numarul 50.000 a iesit recent de pe linia de asamblare Claas din Harsewinkel, Germania. In urmatoarele luni, acest model cu numar jubiliar va fi în turneu prin expozitii si targuri agricole din toata Europa. Ca un detaliu, fiecare combina Lexion cuprinde peste 50.000 de piese, 4.000 metri de cabluri electrice si 215 metri de conducte hidraulice.

Claas a lansat combina de recoltat Lexion în 1995. Pe atunci, seria 400 le oferea fermierilor noi niveluri ridicate de performanta. Sistemul de batozare APS, cu toba sa extinsa la 600 mm, a fost combinat pentru prima data cu sistemul de separare a reziduurilor de boabe Roto Plus, ceea ce a dus la aparitia sistemului APS Hybrid. Mai mult, operatorii lucrau într-o cabina confortabila, echipata cu computer de bord integrat Cebis, iar sistemele de ghidare GPS Pilot si Laser Pilot facilitau ghidarea combinei.

Cu Lexion 780, Claas a stabilit în 2013 un nou reper în istoria combinelor de recoltat. Pe langa buncarul de boabe cu o capacitate de 13.500 litri, utilajul este echipat cu sistemul integrat de asistenta pentru operator Cemos Automatic. Software-ul controleaza valorile implicite specifice setate de fermier si, dupa o scurta perioada de timp, identifica setarile optime pentru sistemele de batozare.

Arpad DOBRE

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr 28 din 20 iulie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."