Profitul agricol nr 34
13 septembrie 2017
Locul potrivit pentru fermele de vaci cu lapte

Sectorul cresterii vacilor de lapte ar trebui īmpartit īn functie de zonele de relief. Daca pentru zona de campie, fermele cu multe capete, de tip industrial, sunt cele care renteaza, la deal si munte, un rol important trebuie sa īl aiba fermele mici, īn care sa se creeze produse specifice. Politicile MADR, care pana acum au īncurajat doar fermele mari de vaci cu lapte, ar trebui sa se orienteze pe ambele directii, considera ministrul Achim Irimescu.

"Trebuie sa vedem unde se obtine performanta cea mai mare. Adica, pentru productia industriala, ar trebui sa localizam aceste ferme, īn principal la campie. Pentru ca acolo, īn mod sigur poti face productie competitiva. In zona de munte, desi e laptele cel mai sanatos si mai bun, problema e ca nu sunt rase superperformante. Ar trebui īncurajati crescatorii sa treaca la rase perfomante.
Odata cu introducerea denumirii de produs montan, ar trebui sa avem produse din zona de munte etichetate corespunzator si sa īncurajam consumatorul sa cumpere astfel de produse. In Germania si Austria, avem lapte din Alpi si lapte din Tirol, care este mai scump cu 20-30 de centi pe litru, dar merita, pentru ca e un lapte de calitate. Trebuie musai sa mentinem si producatorii mici, care sunt īn masura sa aduca venituri īn zonele de deal si munte", puncteaza Irimescu.
El este de parere ca trebuie īncurajata cresterea vacilor de lapte la munte, dar pe un segment specific. "Pasunile montane, la peste 1.000 m altitudine, sunt pentru oi. La altitudini mai mici, ar fi ideal sa fie mai ales vaca de carne, dar si vaca de lapte, acolo unde renteaza. Sper ca pe viitor Ministerul sa reuseasca sa impuna o strategie."

Daca politicile agricole vor orienta subventiile pe zonele geografice, separat pentru rasele de carne si lapte, īncet-īncet se vor cerne si fermele. Desi politica agricola a īncurajat formarea de ferme de vaci de minim 10 capete, realitatea dovedeste ca acestea nu apar.
"S-a sperat ca īn acest mod se va creste numarul de animale. Cand am fost īn teritoriu, mi s-a solicitat sa dam bani si la o vaca, dar īn opinia mea, acela este un fel de ajutor social. Din 2017, am coborat pragul pentru zona de munte la 5 vaci. De acum īncolo, asta trebuie sa fie politica, sa īncurajam mica gospodarie sa-si ia vaci performante. S-a dat si ajutor de minimis, de 5.000 lei cap de vaca, pentru juninci de rasa, pentru ca si ferma mica de familie trebuie sa-si īmbunatateasca perfomanta. Trebuie sa avem o viziune de perspectiva. Daca un fermier nu face nimic sa-si īmbunatateasca performanta, va fi īn mod clar eliminat. Poate sa aiba laptele cel mai bun din lume. Piata cerne producatorii."
Irimescu recunoaste ca, prin ajutorul dat pana acum īn zootehnie, s-au īncurajat mai mult fermele cu numar mai mare de animale.

"Sa nu uitam ca īn Romania doar 200.000 de vaci, dintr-un total de 1,7 milioane, sunt īn sistemul productiei cu viabilitate economica. Daca ne uitam la Suedia, ferma medie este de 500 vaci. Daca ai teren suficient, poate sa fie si stabulatie libera."

Doar marii procesatori fac jocurile
Multi fermieri crescatori de vaci de lapte se plang ca īn Romania sunt doar marii procesatori si ca nu s-au īncurajat micile fabrici de procesare. Nici macar cele facute de fermieri.
"Am avut o situatie care prin SAPARD s-au facut multe proiecte. Gheorghe Flutur apreciaza ca 25% din proiectele SAPARD sunt īn faliment. Au venit companii mari, care au acaparat piata, si atunci micii producatori din procesarea laptelui au disparut efectiv, pentru ca nu au facut fata concurentei. Un producator mare īsi permite sa aiba o alta marja de profit. Castiga putin, dar are cantitati mari, iar mici producatori, īn concurenta cu cei mari, au sanse foarte reduse."
Ministrul Irimescu evita sa vorbeasca despre excesele facute de institutiile statului, īndeosebi de cele sanitar veterinare, care au ridicat, dupa hatarul lor, stacheta exigentelor europene.
Acum, singura sansa a micilor procesatori ar fi, potrivit lui Achim Irimescu, sa realizeze produse de o calitate exceptionala, pe care sa o īnteleaga consumatorul, sa o aprecieze si sa cumpere.
"In Franta, consumatorul prefera sa consume tot ce se produce la nivel local. La ei, e asa-numitul produs de ferma, pe care noi nu īl avem. Micii producatori romani nu s-au orientat rapid, asa ca au pierdut piata. Asta e drama, ca aceste mici fabricute de procesare erau foarte importante pentru concurenta cu multinationalele. De exemplu, Raraul si La Dorna au fost cumparate de Lactalis si s-a terminat cu concurenta. Eu cred ca totusi, Consiliul Concurentei trebuia sa fie mai atent la asta, pentru ca este practic monopol."

Ministrul este de parere ca īncet-īncet se ajunge la o industrializare a productiei agricole. "Ceea ce nu este īn regula, pentru ca un consumator are dreptul sa aleaga īntre un produs standardizat dupa anumite reguli si un produs realizat dupa o anumita reteta, de o alta calitate si alt pret. S-au facut unele erori, pentru ca īn alte state sunt mici fabricute de procesare, care sunt īncurajate. Cred ca Ministerul Agriculturii trebuia sa-si joace rolul mult mai bine."

Alina BARDAS

Citeste si: