Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
De ce sa se deconteze cotizatia la Copa-Cogeca?!

Organizatiile profesionale care doresc decontarea, din bugetul statului, a cotizatiilor la organizatii internationale precum Copa-Cogeca, ar trebui sa justifice pe ce cheltuiesc banii, sustine secretarul general al Agrostar, Horatiu Raicu. In calitate de platitori de impozite, toti trebuie sa stim unde se duc acesti bani si care sunt rezultatele.

"La nivel european, Copa-Cogeca este o organizatie de lobby foarte importanta, este un negociator foarte bun cu DG Agri. Daca ne uitam pe site-ul Copa-Cogeca, vom vedea ca acolo sunt afiliate Camerele agricole din mai toate statele europene. Daca si la noi īn tara ar functiona Camerele agricole, atunci Camera agricola nationala ar putea sa reprezinte agricultorii la Copa-Cogeca. Ar primi banii necesari pentru cotizatie, avand īn vedere ca, potrivit legii, Camerele sunt de utilitate publica. Asta īnseamna ca primesc si finantare de la stat", puncteaza Raicu.
Potrivit acestuia, sectorul agricol ar trebui sa-si organizeze un patronat, care sa se afilieze la un organism international. "Noi avem constituite tot felul de federatii, pe Ordonanta 26, care la randul lor au īn componenta asociatii. I-am da o greutate mult mai mare sectorului agricol, daca am avea un patronat real si puternic, pe de o parte, iar pe de alta parte, fermierii īsi vor reprezenta mai bine interesele economice si de business. Este adevarat ca, la nivel de cotizatie la Copa-Cogeca, e greu de spus daca un patronat īsi va plati el īnsusi cotizatia ori va primi bani de la buget!"

Au fost voci care au reprosat pozitia Agrostar īn legatura cu plata cotizatiilor de la buget. In aceasta chestiune, Horatiu Raicu a tinut sa precizeze: "Nu vreau sa se īnteleaga gresit. Nu este interesul nostru sa nu se plateasca acesti bani. Noi, ca federatie sindicala, ne platim singuri cotizatiile. Dar este anormal sa platesti niste bani din buget, din contributiile noastre, ale fiecaruia, unor organizatii pe care nu le cunoastem. Pe de alta parte, potrivit legii, ele nici nu sunt recunoscute ca fiind de utilitate publica. Hotararea de Guvern care a fost data este foarte alambicata. Aruncam 3 milioane de lei si nu stim cui si pe cine reprezinta. Nu stim ce numar de membri au aceste organizatii, daca au filiale judetene, care este criteriul de alocare a banilor, daca au sediu..."

Raicu sustine ca Agrostar nu a cerut si nu va cere bani de la stat, pentru ca doreste sa ramana independenta. "Daca statul īti da bani, īnseamna ca nu mai ai independenta economica si de organizare. Esti, ca sa zic asa, dator statului si institutiilor sale."
Reprezentantul Agrostar sustine ca federatia nu are nimic īmpotriva ca Ministerul Agriculturii sa aloce bani catre o organizatie care sa reprezinte fermierii la Copa-Cogeca, dar tinand cont de puzderia de asociatii care exista īn sectorul agricol, trebuie facuta ordine, stabilite niste criterii foarte clare. "Cele doua criterii ar fi urmatoarele: ori sa se constituie ca patronat si atunci au legitimitatea necesara, ori federatiile existente sa fie recunoscute de utilitate publica si atunci sunt īndeplinite criteriile legale. Suntem īntru totul de acord ca statul, prin MADR, sa ajute o organizatie sa acceada la Copa-Cogeca."

Agrostar este afiliata la doua organizatii: UITA, care este o organizatie internationala, si EFFAT, care este reprezentativa la nivel european pentru sindicatele din sectorul agricol. Cotizatia la UITA este 3.000 franci elvetieni, iar la EFFAT 2.300 euro anual. Acesti bani sunt platiti integral de Agrostar, din cotizatiile membrilor.

a consemnat
Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Īntrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, īn conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, īnsa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate īn vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de īmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii īi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. Īn viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical īn privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le īntretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor īnvecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar īn mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da īn arenda. Pentru ca legislatia nu īl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele īnvecinate. Īn doi-trei ani am putea rezolva problema."