Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Opriti subventiile pentru lene!

Ajutoarele sociale au īncurajat īn ultimii ani nemunca īn tara, iar agricultura si industria alimentara sunt principalele sectoare care se confrunta cu lipsa de personal. Aurel Popescu, presedintele Rompan, sustine ca morarii si brutarii s-ar putea afla, īn curand, īn situatia īn care vor aduce oameni din afara granitelor pentru a-i angaja.

"Este posibil sa apelam si la angajati din afara granitelor, pentru ca avem o problema mare cu forta de munca. Noi nu cerem nimanui nimic, niciunui minister sau guvern. Cerem doar sa se mai termine cu ajutoarele sociale. Din cauza lor am ajuns īn situatia īn care nimeni nu mai vrea sa munceasca. Nu e vorba doar de brutaria noastra, care are cuptor cu vatra, cu lopata, cu munca manuala multa. E vorba de toate sectoarele. Si cei de la legume - fructe sau din alte ramuri ne-au zis ca au aceeasi problema. Aceste ajutoare sociale au īncurajat prea mult nemunca īn tara. Termini liceul, intri īn somaj! Termini facultatea, intri īn somaj!", spune Aurel Popescu.
Potrivit presedintelui Rompan, cei care nu au somaj sau nu primesc ajutoare sociale prefera sa fie vanzatori īn piata.

"Sfera serviciilor creste ca pondere. Cumparam de la unii si vindem la altii. Toti cei care termina scoala, asta fac. In Piata 16 februarie, īn care avem noi brutaria, am vazut tineri care stau la taraba. Treaba aceasta cu nemunca trebuie sa porneasca si din scoli. Inainte era educatia cetateneasca. Nu mai zic de educatia de acasa. Acum toti vor sa fie angajati la birou."
Aurel Popescu spune ca acum, odata cu noul curent al folosirii de paine congelata, munca īn brutarii nu mai este atat de grea. Dar oamenii tot se feresc de munca.
"Folosirea de aluat congelat pentru paine este un curent care a cuprins toata lumea, nu doar Romania. Elvetia, care era o tara foarte traditionalista īn materie de consum de paine, merge acum tot pe aluaturi congelate, pe paine congelata, cum se spune. Nu neaparat pentru ca sunt mai profitabile, ci pentru ca sunt mai usor de stocat. Este un «curent» care circula, ca sa poti sa vinzi mereu painea calda. Inainte, brutarul venea la doua noaptea, framanta, pregatea, iar la 6 dimineata baga īn cuptor painea. Si la 6:30 scotea prima paine calda a zilei. Acum, vine brutarul la ora 6:00, ia aluatul, īl baga īn cuptor si scoate painea calda. In ideea de a dispersa vanzarea de paine calda peste tot, s-a mers pe varianta asta. Retailerii toti iau painea congelata si o baga īn cuptor", explica Aurel Popescu procesul producerii de paine.

Care este pretul corect al painii?
Potrivit presedintelui Rompan, īn Romania, pretul painii este unul incorect, fiind mentinut artificial la acelasi nivel de ani de zile.
"Energia electrica are un cost la fel ca īn Vest, gazul e poate si mai scump, din pacate. Graul este produs de bursa, deci faina pe care o luam e la pretul de bursa al graului. Manopera este ceva mai mica decat īn alte tari. Desi, avand īn vedere faptul ca nu gasim forta de munca, vom fi nevoiti sa marim salariile foarte mult, ca sa putem sa fidelizam oamenii. In conditiile acestea, pretul painii de la noi este de 3-5 ori mai mic decat īn Vest. E clar ca noi stam pe loc", sunt calculele facute de Aurel Popescu.
Pretul mic al painii este mentinut mic si de fabricile care fac evaziune fiscala si īsi permit sa iasa pe piata cu produse ieftine. "La noi, fabricile mari au fost dezafectate, unele au fost demolate. Acum avem brutarii mici care fac evaziune fiscala si apoi īnchid cand vor. Asa ca ne luptam cu profit foarte mic. Am adus o schema pentru panificatie īn cadrul PNDR. Nu prea sunt doritori sa faca investitii pentru ca nu este castig. Cate franzele sa faci ca sa scoti 1,5 milioane de euro investitie, cand castigul la o franzela este 5 bani? Pe langa asta, s-a ajuns aici pentru ca totdeauna factorul politic a tinut pretul painii jos. Un fel de protectie sociala."
Costul de productie pentru o paine la brutaria Rompan este 95 de bani, la care se adauga punga īn care pun painea si alte cheltuieli de transport. Se ajunge la un cost de 1,15 lei cu tot cu TVA. Pretul de vanzare este de 1,2 lei.

"Unde avem noi brutaria sunt īn jur alte 23 de puncte de vanzare a painii. La o alimentara vine painea de la un producator cu 47 de bani, iar alimentara o vinde cu 60 de bani. La alta este 70-80 de bani. Nu o vinde nimeni cu 1,2 lei, ca noi. Totusi, la noi, īn fiecare zi e lume care sta la coada pentru painea noastra. Cumparatorul are siguranta ca nu īi vindem amelioratori sau altceva.
Un pret corect la paine, care sa fie aducator de profit pentru investitii, nu poate fi mai jos de 75 de bani la painea de 300 grame", spune Popescu.
"Poate ca un producator nu castiga 30 de bani, cat castiga comerciantul, dar 20 de bani tot trebuie sa castige. Noi nu am luat brutaria aceasta ca sa facem profit, ci sa facem scoala, sa facem practica cu cei care vor sa se califice īn aceasta meserie. Am facut foarte multe cursuri de calificare, de evaluare. Sunt oameni care fac cursuri si pleaca īn strainatate, cu patalama luata aici", adauga Popescu.

a consemnat
Alina BARDAS

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.