Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Statul face tot ce poate ca sa angajezi la negru

Birocratia are grija ca pana si angajarea zilierilor într-o ferma sa nu fie deloc usoara. Liviu Precup, producator de samanta din Tulcea, spune ca are nevoie de multa forta de munca temporara, dar modul în care trebuie sa gestioneze actele oamenilor pentru fiecare zi de munca îl încurca, nu îl ajuta.

Liviu Precup spune ca angajeaza, în sezon, cam 200 de muncitori cu ziua. Daca e nevoie, ajunge si la 300. Oamenii se ocupa de întretinerea culturilor si a loturilor semincere de porumb. Dar, spune agricultorul, toate actele cerute de ITM pentru evidenta acestora presupun un consum prea mare de timp, de energie si chiar de bani.

"La completarea registrului de evidenta sunt necesare cam 4 minute pentru fiecare om. Se lucreaza cu fel de fel de oameni, de obicei cu grad de instruire redus. Unii fac cate doua ore pe drum, caci sunt adusi din localitati mai îndepartate, altii vin fara buletin la ei, altii nu au buletin deloc. Sunt si din cei ce îsi aduc aminte ca au altceva de facut si pleaca în miezul zilei etc. Apoi trebuie facuta protectia muncii si semnat alt tabel cu materialul prelucrat, trebuie facut instructajul lucrarii de executat." Toate acestea înseamna timp pierdut, se plange fermierul.
Pierdere de vreme este si faptul ca zilierul trebuie sa semneze zilnic de trei ori în registru, o data la protectia muncii si eventual pentru echipamentul de protectie, iar cand ia banii, la perioada, trebuie sa semneze de primire zilnic.

"Eu trebuie sa fiu în trei locuri în acelasi timp, sa semnez si sa stampilez pentru fiecare om. Registrul trebuie completat cu majuscule, clar si fara greseli, deci trebuie un angajat permanent care sa poarte raspunderea. Se scrie în culori, caci, daca se greseste, se taie si se scrie cu alta culoare, iar administratorul vine imediat, semneaza si stampileaza greseala. Dupa registru se fac copii lunare care se semneaza si se stampileaza pe fiecare fila, conform cu originalul. Pentru fiecare zilier se elibereaza adeverinte de venituri pentru primarie. De la finante vin popriri si trebuie sa dai raspuns, pentru ca de obicei omul a ridicat banii. Din nou timp pierdut. Apoi, noi avem trei ferme, fiecare cu mai multe puncte de lucru, iar angajatul cu registrul trebuie sa se deplaseze din loc în loc", spune Precup.
Din calculele sale, ca lucrul sa înceapa la timp, ar trebui sa aduca zilierii la munca cu 7 - 8 ore mai devreme în fiecare zi. Iar la final ar trebui sa-i mai tina dupa program alte 2 ore, pentru a da fiecaruia banii. "Transportul nu poate fi facut pentru fiecare om în parte, ci în grup, în functie de localitati, deci trebuie sa astepte toti sa se termine toate de completat. Înainte procedeul era altul: oamenii îsi vedeau de treaba, la pranz se facea prezenta, se întocmea pontajul, iar la o anumita perioada se facea lista de plata, care cuprindea brutul, netul si impozitul datorat statului. Simplu, usor si toata lumea era multumita: muncitor, angajator si stat."

Cateva întrebari de bun-simt
Liviu Precup mai are o nemultumire, legata de orele de munca si de folosirea legala a minorilor la munca.
"De ce trebuie zilierul platit 8 ore daca a lucrat numai 5? Trebuie sa se specifice în lege din munca cui trebuie sa iau ca
sa-l platesc pe cel care nu munceste. De ce tinerii de 16 - 18 ani trebuie sa lucreze numai 6 ore/zi? Unde tin eu un grup de tineri pana la sfarsitul programului, cand vine mijlocul de transport? De unde stiu eu ca nu or sa umble pe la utilajele periculoase, nu or sa faca baie în canalul de desecare, unde este pericol de înecare si tot asa? Cum luam acordul scris al parintilor, adica semnatura în registru? Trebuie sa vina ei cu parintele de mana sau sa umblam noi cu registrul prin sate? Iar asta pana la începutul programului, caci altfel nu îl primesti la lucru. Si cum sa-i spui unuia ca nu îl primesti la munca si ca nu are dreptul sa castige si el un ban? Asta în conditiile în care majoritatea sunt elevi care vin în vacanta sa castige bani de scoala pentru ca parintii lor au posibilitati limitate", spune Liviu Precup.
Munca pe care o presteaza tinerii nu necesita efort mare.
"Este vorba de rectificat efect erbicide, purificat biologic, castrat (smuls spicul) forma mama la porumb. Oricum, fiind mai sprinteni, o fac uneori mai bine decat oamenii maturi.
Cazurile cand sunt pusi la munci grele sunt exceptii (nici nu stau ei în aceste cazuri) si bineînteles trebuie sanctionate. Dar pentru aceste exceptii nu trebuie puse restrictii la lucrurile normale."

Zilieri pentru mai mult de 90 de zile
O alta problema este aceea ca zilierii nu pot fi folositi decat 90 de zile, iar uneori e nevoie de mai mult.
"Daca se depasesc aceste zile se face rau cuiva? Se pot pune restrictii la sarbatorile legale sau la biserica, dar nu la munca - cand de fapt munca ar trebui sa fie starea de normalitate a unui om. O lege e data ca sa fie respectata. În cazul de fata, cu toata cheltuiala, cu toata alergatura, cu toata insistenta si bunavointa, Legea 52/15.04.2011 nu poate fi respectata. Dupa parerea mea, nu cred ca cei care au dat aceasta lege sunt în necunostinta de cauza."


a consemnat
Alina BARDAS

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!